x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Fii alături de noi!

Managementul deșeurilor în economia circulară - Forum Intact Media Group

de 21 Mar 2018   •   10:48
Managementul deșeurilor în economia circulară - Forum Intact Media Group 8

Deșeurile nu mai pot fi privite ca fiind pur și simplu gunoaie pe care le putem arunca la tomberon. Acestea reprezintă o resursă care, prin colectare selectivă, reciclare și valorificare, poate genera câștig, profit și bunăstare în societate. De ani buni, în forurile decizionale de la nivel mondial și european, s-a elaborat conceptul de economie circulară, care trebuie implementat cât mai urgent și în țara noastră. Și asta deoarece ne aflăm într-un moment critic. Resursele naturale secătuiesc pe zi ce trece, iar nevoia de a proteja mediul înconjurător este din ce în ce mai acută. În aceste condiții, economia circulară este necesară în primul rând pentru că este o economie care produce zero deșeuri și care are capacitatea de a genera permanent resursele de care avem nevoie atât noi, cât mai ales generațiile viitoare. În acest tip de circuit economic, tot ce înseamnă deșeu, fie că vorbim de cel menajer sau de cel industrial, trebuie valorificat atât prin componenta sa biodegradabilă, cât și prin capacitatea sa de reciclare.

Uniunea Europeană cere statelor membre să ia toate măsurile ca până în 2050 să se atingă obiectivul de zero deșeuri. România este obligată să se conformeze și de aceea Guvernul, prin Ministerul Mediului, a finalizat Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, care conține și Programul Național de Prevenire a Deșeurilor. Scopul reglementării este, printre altele, de a permite continuarea investițiilor în instalații de ultimă generație, necesare asigurării unui management performant al deșeurilor la nivel național. Asta presupune ca autoritățile publice centrale și locale să colaboreze cu operatorii privați din domeniu, pe care să îi sprijine în activitatea pe care o desfășoară. Implementarea PNGD și tranziția către o economie circulară au fost temele principale de dezbatere în cadrul Forumului Managementul Deșeurilor în Economia Circulară organizat de Intact Media Group și moderat de Alessandra STOICESCU.

Una dintre marile probleme ale unei economii de consum, cum tinde să devină cea autohtonă, provine din faptul că suntem obișnuiți să cumpărăm mai mult decât avem nevoie și apoi să aruncăm surplusul la gunoi, sau chiar pe stradă, sau pe câmp. Fenomenul este unul aproape generalizat, însă este mult mai vizibil în orașe, unde cartierele riscă să fie sufocate de munți de deșeuri, adevărate focare de boli și infecții. Pentru a opri acest comportament dăunător, primăriile propun soluții de încurajare a colectării selective și reciclare. În același timp, cetățenii trebuie să coopereze cu autoritățile și să conștientizeze că o colectare inteligentă le poate aduce beneficii, inclusiv de natură financiară. Primăria Municipiului București a întocmit Masterplanul Mangementului Integrat al Deșeurilor, care va intra în dezbatere publică. Documentul prevede atât responsabilități în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, cât și sancționarea aspră a celor care nu le respectă. Anual, în București se strânge peste un milion de tone de deșeuri, pentru a cărui gestionare se cheltuiește din buget circa un miliard de lei. “Suntem în mare întârziere - și nu din vina noastră - pentru a lua o decizie în ceea ce privește valorificarea energetică a deșeurilor. Avem trei posibilități, trei soluții, trei proiecte. În urma consultării cât se poate de responsabile cu specialiștii din domeniu, atât de la Ministerul Mediului, cât și de la Primăria Capitalei și primăriile de sector, vom alege între o singură stație de valorificare energetică pentru milionul de tone de deșeuri din Capitală; varianta a doua - două astfel de stații de valorificare energetică, la care sa fie captate practic câte trei sectoare; sau trei astfel de stații de valorificare energetică, pentru câte două sectoare", a declarat Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului Bucuresti, în cadrul Forumului Managementul Deseurilor în Economia Circulară. În acest sistem de management integrat vor fi cuprinse inclusiv deșeurile din construcțiiți, cele periculoase, ce provin din domeniul medical și farmaceutic. În elaborarea acestui master plan se va ține cont și de stațiile de procesare ale deșeurilor cu capital privat, care sunt deja funcționale sau care se vor operaționaliza în perioada următoare, a mai declarat Primarul General al Capitalei.

Gabriela Firea a mai anunțat că, în curând, vor fi inaugurate și cele 50 de stații automatizate pentru colectarea deșeurilor, amplasate în cele șase sectoare, la care cetăţenii vor putea să primească ori bani, ori tichete valorice. "Nu mai avem timp de pierdut, deoarece cu toţii suntem conştienţi de faptul că numai printr-un efort conjugat vom putea să ajungem la ţinta pe care ne-am stabilit-o, şi anume până în anul 2020, 50% din deşeuri să fie reciclate. Până acum, procentul este de 10%, maximum 15%, ceea ce este foarte puţin. Ca să ajungem la această ţintă trebuie să acţionăm împreună, autorităţi centrale, autorităţi publice locale, mediul privat - care are o importanţă deosebită în acest domeniu, iar investiţiile sunt extrem de necesare şi trebuie să fie încurajate, nu blocate, cum din nefericire s-a întâmplat în anii trecuţi - precum şi cetăţenii", a precizat Gabriela FIREA.

De altfel, acordarea de stimulente în schimbul colectării selective este o metodă aleasă și de primăria sectorului 6 din Capitală. “Am demarat un proiect denumit taxă 0 pentru deșeuri, prin care oferim gratuitate pentru cei care fac colectare selectivă până la nivelul a 50 la suta din deșeurile produse. Asociațiile de proprietari și persoanele fizice care ating ținta de 14 kg de deșeuri colectate separat vor primi gratuitate pentru fracția umedă”, a anunțat Edilul Gabriel MUTU. Gratuitatea oferită poate stârni interesul cetățeanului, dar acesta trebuie mai întâi informat, este de părere Primarul Sectorului 3, Robert NEGOIȚĂ. ”Să facem mai mult pentru informare și conștientizare. Suntem rezultatul propriilor decizii și depinde de noi nivelul de trai pe care dorim să îl atingem.”, a menționat NEGOIȚĂ

Economia circulară a deșeurilor este o politică națională, iar implementarea acesteia este o cerință a Uniunii Europene. Directivele din domeniu sunt stricte și prevăd sancțiuni financiare uriașe în caz de neconformare. În ianuarie, Comisia Europeană a lansat strategia pentru reducerea deșeurilor din plastic, care prevede ca până în 2030, toate deșeurile din această categorie să fie reciclate în proporție de 55 la sută. Țara noastră s-a aflat până acum pe muchie de cuțit și sub amenințarea unei proceduri de infringement, care a fost blocată în ultimul moment, astfel că Guvernul a finalizat Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, care conține și Programul Național de Prevenire a Deșeurilor.

Grațiela GAVRILESCU, Vicepremier și Ministrul Mediului, a precizat că prin document vrea să realizeze revoluționarea sectorului de gestionare a deșeurilor, care de acum înainte să fie colectate slectiv și nu duse la groapă. Pentru aceasta, se ia în calcul introducerea unui tarif diferenţiat prin care românii să plătească numai pentru cantitatea de deşeu umedă pe care o produc, a precizat ministrul Mediului. “PNDG e drumul nostru spre o nouă epocă. Să ne gândim care sunt pilonii dezvoltării în România și pe baza lor să construim. Nu mai putem să ne permtem nici cinci minute de întârziere. Avem variante ajutătoare și resurse naturale, astfel încât să punem în operă aceste planuri. În demersul nostru trebuie să ținem cont și să ne folosim de toate metodele de inovarea și cercetare din domeniu”, a menționat GAVRILESCU.

Ministerul Mediului vrea să modifice printr-o Ordonanță de Urgență legislația privind ambalajele și deșeurile reciclabile și să instituie o garanție de 2 lei/ambalaj reutilizabil, în principal în cazul celor din sticlă, bidoane de plastic și paleți. Garanția, care ar fi plătită de cetățeni în momentul achiziționării produselor, ar urma să le fie apoi returnată când duc borcanele sau sticlele goale înapoi de unde au cumpărat produsele. Măsura a stârnit critici dure din partea reprezentanților mediului de afaceri, care au spus că va avea impact negativ prin faptul că va crește foarte mult prețul anumitor produse și acestea vor deveni necompetitive. O altă prevedere importantă din Ordonața de Urgență se referă la faptul că Primariile vor beneficia și de banii care acum vin de la producătorii de ambalaje, prin OTR-uri, pentru a îndeplini țintele de reciclare și ajung la colectori. Și această perspectivă a creat nemulțumiri în rândul operatorilor privati din industria ambalajelor, fapt pentru care Grațiela GAVRILESCU a punctat că textul poate fi îmbunătățit prin propuneri din partea acestora. “Ministerul Mediului încearcă să ardă etape pentru a ne alinia la cerințele Uniunii Europene. Ministerul Mediului și eu, personal, nu ne-am dorit nicio clipă să îndepărtăm din lanț colectorii de deșeuri. Dimpotrivă, vrem ca, împreună cu autoritățile locale, să recunoaștem exact colectorii care fac performanță, colectorii care își îndeplinesc obligațiile de mediu, colectorii care înregistrează fiscal tot ceea ce agonisesc, astfel încât transparența de care dăm dovadă să fie una pe care cu toții ne-o dorim”, a ținut să precizeze Ministrul Mediului.

Una din îngrijorările mediului de afaceri este legată de investiții și de felul în care acestea ar putea fi afectate de PNGD. Oamenii de afaceri cer transparență și predictibiliate în punerea în aplicare a actului normativ. “Considerăm și propunem să ne focusăm pe acest sistem necesar implementării acestui sistem de economie circulară. Să nu facem vreo greșeala care ar putea duce la lipsa de sustenabilitate a investițiilor private”, a atras atenția Cristian LAZĂR, Director Marketing-Dezvoltare, Rom Waste Solutions.

Gestionarea corectă a deșeurilor presupune un sistem integrat, care există în doar 34 de localități din țară. Cetățenii trebuie să beneficieze de servicii de salubritate optime, însă acestea vin cu costuri mari pentru populație, dar și cu investiții de proporții din partea operatorilor privați. “Principiul plătește cât arunci nu e unul ușor de aplicat. În legislația actuală avem două instrumente de plată: tarif și taxă. Acolo unde avem o taxă și avem implementat un sistem integrat al deșeurilor, încă nu avem un instrument prin care să asigurăm un câștig al operatorilor. Populația din zona respectivă plătește o taxă la primărie care revine automat operatorului de salubritate. Consider că ar trebui să organizăm un grup de lucru format din reprezentanti ai decidenților și ai operatorilor privați prin care să implementăm un astfel de instrument și să atingem astfel țintele asumate prin tratatul de aderare”, a declarat Petru Bogdan ALEXA, Președintele Autoritatății Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare pentru Utilități Publice.

Valorificarea energetică a deșeurilor este rezultatul dorit de operatorii privați care acționează pe piață. Economia circulară presupune nu doar intensificarea colectării selective și reciclare, ci și reducerea poluării generate de procesul de valorificare. Arderea gazului este o sursă de energie verde care are ca scop reducerea emisiilor de bioxid de carbon și hidrogen sulfurat, este de părere Florin PASCU, Directorul General al Iridex Group. Soluțiile tehnologice și echipamentele electrice de nouă generație trebuie integrate în acest proces, care este necesar să fie unul digitalizat. “Am realizat o primă investiție în introducere economiei circulare prin producția de energie din arderea gazului. Instalația e complet automatizată, monitorizată printr-un sistem informatic integrat, astfel că poate fi programată să funcționeze continuu. Prin aceasta se realizează o acțiune complexă de izolare a unui depozit, iar gazul nu mai iese spre exterior conducând astfel la producerea de energie electrică și arderea unei cantități mari de poluanți”, a precizat Florin PASCU.

Metodele inovative de valorificare, combinate cu progresul tehnologic poate fi cheia care să asigure un mediu înconjurător sănătos, a spus și Constantin DAMOV, Co-fondator Green Group. ”Economia circulară reprezintă un nou mod de gândire, ultima șansă a omenirii de a face pace cu natura și de a nu se mai comporta ca o specie invazivă. Limita este foarte aproape. Economia circulară este un model natural. Natura nu produce deșeuri, ci nutrienți,” a mai punctat acesta. Inovația și dezvoltarea rapidă a noilor produse poate avea și un efect nociv, mai ales dacă nu se are în vedere utilitatea acestora. Calitatea trebuie să fie un atribut al capacității fiecărui produs nou de a fi reciclat și refolosit, altfel poate deveni periculos și trebuie eliminat de pe piață, a atras atenția Constantin DAMOV.

Este evident că deșeurile trebuie reduse la zero prin transformarea acestora în resurse. De asemenea, materialele primare și secundare existente trebuie gestionate eficient, reciclate și reutilizate. Oțelul este, de exemplu, o resursă permanentă, sută la sută reciclabilă la nesfârșit. Totodată, zgura este o materie secundară care poate fi folosită în multe domenii, de la infrastructură la agricultură, dar care deocamdată nu este valorificată. “România are poate ultimul depozit de zgură din Europa. Acest produs secundar poate fi utilizat în infrastructura căilor ferate, infrastructura auto, în agricultură și în alte situații. În fapt, este vorba de piatră care a fost introdusă cândva în procesul tehnologic și care ajută foarte mult și prin faptul că nu mai distrugi mediul prin cariere de piatră și folosești această bogăție pe care o are România”, a precizat Ionel BORȘ, Country Manger ArcellorMittal.

De altfel, țara noastră stă sub semnul paradoxului prin faptul că dispune de resurse naturale, pe care însă nu le valorificăm pentru a obține creștere economică. „Avem peste 10 miliarde de tone de sare, peste trei milioane de tone de lignit, peste un miliard de tone de cupru, peste 0,9 miliarde tone de huilă, 750 milioane de tone de aur şi argint şi peste 100 de milioane de tone de minerale nemetalifere. Noi, însă, facem ceva grav, adică extragem roca, minereul şi îl dăm la export, îl procesează altcineva şi se creează un motor economic în altă parte", a semnalat Iulian IANCU, Președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților. “E momentul să ne trezim, pentru că altfel o să avem o suferință acută în următorii șapte ani”, a adăugat Iulian Iancu, care a tras astfel un puternic semnal de alarmă, atât pentru autorități, cât și pentru reprezentanții mediului de afaceri și ai societății civile.

Ministerul Mediului a aprobat, la finele anului trecut, noul ordin pentru modificarea şi completarea metodologiei de calcul a taxelor şi contribuţiilor la Fondul pentru mediu. În ceea ce priveşte taxa de depozitare a deşeurilor, așa-numita „taxă de depozitare la groapă”, Comisia Europeană a acceptat ca aceasta să fie operațională de la 1 ianuarie 2019, obținându-se o derogare de doi ani. Oricum, în viitorul apropiat, depozitarea deșeurilor nu va mai fi posibilă, a precizat Raul POP, Senior Manager EY Romania. Potrivit acestuia, “în momentul de față, depozitarea deșeurilor este o soluție necesară, nu avem altă variantă, dar nu va mai fi soluție decât pentru maxim cinci ani”.

În perspectivă, pentru implementarea unei economii circulare, este necesar un management integrat al deșeurilor, prin eforturi conjugate ale autorităților locale și centrale, ale societății civile, dar și ale cetățenilor.

Dezbaterea Managementul Deșeurilor în Economia Circulară” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de Iridex Group, Green Group, ArcelorMittal,
Rom Waste Solutions
și Odor Control.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

sati