Profesorii, medicii și specialiștii IT se numără printre angajații cel mai greu de găsit în Europa, potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În România, însă, situația este diferită: cele mai mari dificultăți de recrutare sunt în agricultură, silvicultură și pescuit, urmate de învățământ și de posturile de conducere. Experții spun că salariile nu sunt singura problemă. Condițiile de muncă, responsabilitățile tot mai mari și lipsa personalului calificat îi fac pe mulți oameni să evite anumite profesii, relatează Euronews.
Deficitul de angajați persistă chiar dacă tinerilor le este tot mai greu să își găsească un loc de muncă. OCDE a constatat că diferența dintre rata șomajului în rândul tinerilor absolvenți și cea a populației active s-a mărit în țările analizate. La rândul său, Banca Centrală Europeană a observat că perspectivele de angajare ale tinerilor din zona euro s-au înrăutățit începând din 2023.
Potrivit raportului Mapping Skill Shortages in OECD Countries, cele mai greu de ocupat posturi la nivelul țărilor UE analizate sunt cele din învățământ, urmate de profesiile din sănătate și tehnologia informației. În primele cinci categorii se mai află personalul medical cu calificări tehnice și specialiștii din afaceri și administrație.
La polul opus, angajatorii găsesc mai ușor muncitori pentru activități necalificate, ajutoare în prepararea alimentelor, lucrători comerciali și asamblori.
Care sunt meseriile pentru care se găsesc cel mai greu angajați în România
În România, clasamentul OCDE arată astfel:
1. Lucrători în agricultură, silvicultură și pescuit
2. Cadre didactice
3. Manageri și persoane cu funcții de conducere
La nivelul Uniunii Europene, primele trei poziții sunt ocupate de cadrele didactice, profesioniștii din sănătate și specialiștii IT.
Clasamentul nu arată câte posturi vacante există efectiv în fiecare domeniu, ci cât de dificil este pentru angajatori să găsească personal într-o anumită profesie, comparativ cu alte ocupații din aceeași țară. Datele folosite sunt din 2024 pentru majoritatea statelor.
Analiza celor 27 de țări europene studiate, printre care se numără și Norvegia, Elveția, Turcia și Regatul Unit, arată că problemele diferă destul de mult de la un stat la altul.
De exemplu, în Norvegia, muncitorii necalificați sunt cel mai greu de recrutat, deși în majoritatea celorlalte țări această categorie nu ridică probleme. În Spania, angajatorii întâmpină cele mai mari dificultăți în găsirea ajutoarelor pentru prepararea alimentelor, iar în Franța, în recrutarea lucrătorilor pentru activități elementare.
De ce Europa nu găsește suficienți medici și asistenți medicali
Personalul medical este una dintre cele mai căutate categorii profesionale din Europa. Specialiștii din sănătate sunt greu de recrutat în 23 dintre cele 27 de țări analizate, iar personalul medical tehnic și auxiliar calificat, în 21 de țări.
Reprezentanții Federației Europene a Asociațiilor Asistenților Medicali (EFN) au explicat pentru Euronews Business că spitalele întâmpină dificultăți tot mai mari atât în angajarea, cât și în păstrarea asistenților medicali.
Printre motive se numără numărul mare de pacienți care revin unui singur asistent, condițiile dificile de muncă, salariile mici și oportunitățile limitate de promovare. La acestea se adaugă stresul, problemele de sănătate mintală și cazurile de hărțuire sau violență la locul de muncă.
Nici medicii nu sunt într-o situație mult mai bună. Ole Johan Bakke, președintele Comitetului Permanent al Medicilor Europeni, spune că aceștia ajung să lucreze tot mai multe ore pentru a compensa lipsa colegilor. Suprasolicitarea duce la epuizare profesională și face cariera medicală mai puțin atractivă.
Profesorii sunt greu de găsit în 21 de țări. Problema nu este doar salariul
Învățământul se confruntă cu un deficit de personal în 21 dintre cele 27 de țări analizate. În celelalte șase - Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Spania și Turcia - OCDE consideră că cererea și oferta de cadre didactice sunt, în linii mari, echilibrate.
Daniel Wisniewski, secretarul general al Federației Europene a Angajatorilor din Educație, spune că problema nu mai este doar ocuparea posturilor libere, ci și capacitatea școlilor de a atrage și păstra profesorii pe termen lung.
Salariile competitive rămân importante, însă meseria de profesor a devenit tot mai solicitantă. Cadrele didactice trebuie să folosească noi instrumente digitale, să răspundă unor nevoi educaționale tot mai diverse și să se ocupe inclusiv de bunăstarea emoțională a elevilor. În același timp, volumul sarcinilor administrative a crescut.
Potrivit expertului, condițiile de muncă, libertatea profesională, oportunitățile de dezvoltare și calitatea conducerii școlilor contează la fel de mult atunci când cineva decide să intre sau să rămână în învățământ.
IT-ul rămâne un domeniu cu deficit de angajați. Inteligența artificială ar putea schimba situația
Specialiștii în tehnologia informației și comunicațiilor sunt greu de recrutat în 18 țări europene, la fel ca profesioniștii din afaceri și administrație.
Isabel Skak Olufsen, economist la OCDE, explică faptul că digitalizarea a crescut cererea de specialiști IT. Totuși, dezvoltarea inteligenței artificiale ar putea reduce în viitor nevoia de angajați pentru anumite activități, în special pentru posturile destinate începătorilor.
Există deja diferențe importante între țări. În Danemarca, Finlanda, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia, piața muncii pentru specialiștii IT este relativ echilibrată. În Austria, Elveția și Regatul Unit, OCDE identifică chiar un surplus relativ de personal în acest domeniu.
Experții explică aceste diferențe prin structura economiei fiecărei țări, nivelul salariilor și pregătirea forței de muncă. Statele cu industrii puternice au nevoie de mai mulți muncitori cu anumite calificări, în timp ce țările care oferă condiții mai bune profesorilor și medicilor pot avea probleme mai mici de recrutare.
Pia-Johanna Fallström, reprezentantă a Autorității Europene a Muncii, atrage atenția că lipsa angajaților a devenit o problemă de durată, alimentată de schimbările demografice, diferențele dintre pregătirea oamenilor și cerințele angajatorilor, condițiile de muncă și mobilitatea redusă a lucrătorilor.
În opinia sa, Europa are nevoie de programe de formare profesională mai bune, condiții de muncă mai atractive și soluții care să îi ajute pe oamenii din țările cu surplus de personal să ocupe posturile disponibile în statele unde există deficit.
