Există potențial pentru reluarea utilizării acestor resurse cu tehnologie modernă, depășind astfel provocările anterioare, cum ar fi problemele legate de sonde și depunerile de săruri, se arată în documentul intitulat "Strategia de dezvoltare a județului - orizont 2030".
După Revoluție, au fost implementate două proiecte majore în zonă: transformarea sistemului de încălzire al Spitalului Clinic de Urgență SRI "Agrippa Ionescu" într-unul bazat pe energia geotermală și construirea unui complex spa.
Trecerea sistemului de încălzire a Spitalul Clinic de Urgență al SRI "Agrippa Ionescu" din comuna Balotești de pe gaze pe un sistem bazat pe energia geotermală a costat 9,8 milioane de lei și a fost finanțat, în mare parte, din fonduri europene.
Utilizarea acestui tip de energie aduce mai multe avantaje, cum ar fi protecția mediului înconjurător, dar și un cost de producție mult mai scăzut decât prin sursele convenționale.
Revenind la strategia de dezvoltare a Județului Ilfov, aceasta include două proiecte importante: utilizarea resurselor geotermale pentru încălzirea locuințelor, care ar reduce semnificativ consumul de energie convențională și costurile pentru consumatori, și dezvoltarea sectorului turistic balnear, inclusiv modernizarea Institutului de Geriatrie Ana Aslan.
Dacă s-ar realiza proiectul din Ilfov, de el ar beneficia aproximativ 8.000 de apartamente și gospodării din Otopeni, Balotești, Moara Vlăsiei, Snagov și Gruiu.
În urma acestui proiect, s-ar reduce cu până la 75% consumul de energie termică din surse convenționale și s-ar reduce costurile consumatorilor pentru energie termică cu 40%.
Aceste inițiative subliniază potențialul neexploatat al resurselor geotermale din România, atât pentru încălzirea locuințelor, cât și pentru turismul balnear.
De asemenea, şi o parte din locuitorii Capitalei ar putea să fie încălziți cu energie geotermală.
"Nu înseamnă că visăm că într-un an de zile Bucureștiul se va încălzi pe geotermal, mai ales că temperaturile nu sunt foarte mari sub București, nu vorbim de 100 de grade, ci de 40-50-60 de grade.
Însă energia geotermală poate fi un aport foarte bun, mai ales în perioada de vară, când pierderile sunt mari", spune șeful Electrocentrale București, Claudiu Crețu.
În următoarea perioadă compania va face studii tehnice pentru a vedea rentabilitatea unor astfel de investiții și posibil parteneriate cu companii din domeniu. Beneficiile ar fi: consum mai mic de gaz, decarbonare, energie verde, preț mai mic al gigacaloriei pentru bucureșteni.
"Sunt orașe mari europene care azi folosesc energie termică din deșeuri, din biomasă, din pompe de căldură, care stochează energie. Nu inventăm apa caldă.
Ce putem face este să adaptăm soluții existente, certificate, ca să ne ferim de acei "cai verzi pe pereți". Nu sunt cai verzi pe pereți, sunt soluții care funcționează azi în Copenhagha, Viena, Berlin sau Munchen", a mai spus Crețu, potrivit hotnews.ro.
