Regia Autonomă Judeteana de Apă Constanța (RAJA) va ajunge la un 1 miliard de euro investiți din fonduri europene, au anunțat oficialii companiei în cadrul unei întâlniri organizate cu jurnaliștii din presa centrală.
"E foarte important ca tot ceea ce faci să faci temeinic și să fie profitabil. Pentru că altfel nu te apuci de treabă. Avem 34 de consilii locale și consiliul județean care sunt acționarii companiei, avem un portofoliu de peste 800.000 de clienți care în permanență sunt clienții noștri, iar în plin sezon, sunt peste 2 milioane. Este mult mai mare numărul de turiști decât ceea ce spune statistica. De aceea spunem noi că avem peste 2.5 milioane de beneficiari pe timp de vară. Companie mare. Suntem de departe cea mai puternică companie din România, colegii noștri de la Iași și de la Cluj sunt la jumătatea noastră, și ca cifră de afaceri și ca nivel de vânzare apă. Suntem de două ori mai mari decât cel mai puternic din spatele nostru. Și mă refer la Cluj, pentru că cei de la Cluj au și Sălajul, la Iași…. O companie foarte puternică înseamnă și o organigramă bine pusă la punct, avem toate direcțiile necesare. Se remarcă direcția de servicii, pentru că noi ne facem cu oamenii noștri toate serviciile, toate reparațiile, mentenanța în proporție de 60% pentru că nu poți să faci 100% pentru că sunt tot soiul de echipamente, a declarat directorul general adjunct Aurel Presură.
În 2002 gradul de încasare era la pământ
Oficialul RAJA Constanța a făcut un scurt istoric al companiei, precum și al transformării acesteia dintr-un operator de apă județean, într-un care acoperă așezări din opt județe ale țării: Constanța, Ialomița, Călărași, Ilfov, Dâmbovița, Brașov, Prahova și Bacău.
"Avem o direcție foarte puternică de fonduri europene pentru că nu poți să accesezi bani dacă nu ai oameni bine pregătiți, direcție tehnică, direcție economică, suntem o companie mare pe planul sectorului de apă. Cum am început noi treaba? Eu sunt din 2002, vin de la privat. Venind din zona privată, am venit cu domnul Felix Stroe. Când am venit cu domnul Stroe, schimbam conducte și mă întrebam ce caut eu aici? Noi fiind din zona privată, am văzut cum stăteau lucrurile. Atunci operam în 55 de localitați și aveam multe probleme, grad de încasare de 50-60%, câteva miliarde datorii, aveam multe probleme. Din 2002 până în 2006, am pus-o la punct, când ne-am dat seama că aveam monopol. Ne-am dat seama că ne putem dezvolta foarte mult, pentru că cifrele din zona financiară ne-au arătat asta, că dacă vinzi mai mult, cu atât te poți dezvolta mai mult. Și am început încet să preluăm localități. În 2007 am preluat două localități din Constanța, în 2008 am mai mult șase localități, în 2009 am sărit gardul, am trecut Dunărea, în județul Ialomița. În Ialomița am vrut să luăm tot județuil, dar nu am reușit pentru că a fost o chestie politică, am reușit să luăm toate orașele, în afară de Slobozia. Ne-am asumat că dacă mergem acolo trebuie să facem investiții. În 2011, am ajuns la Predeal, cu mari discuții. Acolo era un operator privat și nu putea face față la operațiuni. Acolo nu era stație de epurare, am făcut-o noi. În 2017, am intrat și în Moldova. A fost o provocare pentru noi. Am strâns multe informații despre Onești, acolo unde era apă cu program, erau pierderi foarte mari. Având experiența celorlalte preluări, ce trebuie să facem, ne-am dat seama că dacă facem un minim de investiții, putem să facem un profit. Aveau pierderi 80-85%. Acolo nu există stație de epurare. Trebuie să facem o sursă de alimentare alternativă, nu vrem să ajungem cum a fost la Bacău, acolo unde s-a stat o săptămânăl fără apă. Facem și stația de epurare.
În 2002 aveam 55 de localități, acum avem 153. Apă și canalizare. Aveam 1000 de km, acum peste 3.000. La canalizare, de la 900, am ajuns la 2.000 și. Asta înseamnă dezvoltare. Avem 17 stații de epurare. Avem 480 de puțuri. Stații de pompare, foarte complex este sistemul. Toate consumă energie. Toate stații de epurare produc 200 de tone nămol pe zi", a precizat Presură.
Finanțări europene de 1 miliard de euro. Și banii nu sunt suficienți
"Ce am făcut noi cu banii europeni? Am început din 1998, cu toate proiectele. Dintre operatorii noi am mers la maximum, am accesat cei mai mulți bani. 400 de milioane de euro în primele proiecte. Și încă 600 de milioane acum.
Unde sunt banii? I-am băgat în proiecte mari. Stație de epurare de la Constanța Nord. A avut mai multe etape, e o stație foarte modernă, complet automatizată, suntem foarte mulțumiți de ea, nu mai există disconfortul legat de miros care era pe vremuri.
Înainte lucrau 28 de oameni, iar acum 12 sunt mulți. Doi oameni pe schimb. Eforie Sud, e o bijuterie de stație, Țândărei, Poarta Albă, Medgidia, Orșova. Fetești. Toate stațiile funcționează în parametrii proiectați. Nu ne-au ajuns banii ăștia pentru toate investițiile, nici măcar 50% pentru o companie ca RAJA și atunci am pornit la lucru pentru a face un proiect foarte puternic, e vorba de acest proiect operațional sector mare, avem o aplicație de 593 de milioane de euro prin care vrem să rezolvăm toate problemele legate de apă și canalizare pentru că preluând atâtea localități, avem multe investiții de făcut, avem 50 de localități și mai avem o aplicație separată pentru Onești. În toată România există o problemă cu apa din mediul rural, din cauza fertilizărilor excesive cu nitrați. Noi avem o problemă cu fierul, cu manganul, de aceea am prevăzut 43 de stații de tratare. Din banii proprii e foarte greu", a subliniat Presură.
Potrivit oficialilor companiei, pentru cei 600 de milioane de euro, contractul de finanțare cu MFE a fost semnat, patru contracte de lucrări au fost atribuite, iar proiectul este în analiza finală la Comisia Europeană. "Deja am început să atribuim contractele de lucrări, contractele de servicii. Suntem în faza de derulare. Avem rambursate cereri de rambursare. Am cheltuit până semnăm contractul din banii proprii. Lucrările vor fi terminate până în 2023", anunță oficialii RAJA.
Cel mai ambițios proiect de până acum
Potrivit directorului general adjunct Aurel Presură, RAJA Constanța va urma să realizeze un proiect vast prin care Litoralul va fi alimentat cu apă adusă de la Medgidia. Și toate datele vor fi centralizate într-un singur loc.
"Prin anii 60-65 când se construia zona Venus-Olimp, s-a creat un sistem interconectat, care a funcționat prin anii 90 și ceva. Sistem foarte vechi. Foarte bun la vremea respectivă, pentru că nu-și permite nimeni să nu aibă apă. Se ducea apă de la Constanța pe toată zona Litoralului. Acuma ne-am gândit să reconstruim acest sistem interconectat și să-l și extindem și să ne folosim de o sursă de apă de la Medgidia, care este extraordinar de bună. Ea poate fi și îmbuteliată. Noi ducem apă și la Cernavodă. Avem debite foarte mari. Luăm apa din zona asta, o ducem pe 80 și ceva de kilometri, cu stații intermediare, depozite intermediare, de la Medgidia până la Vama - 2 Mai. Trebuie să facem acest proiect, e cel mai ambițios proiect din România pe zona de apă, sunt multe lucrări complexe, fiind de Canalul Dunăre-Marea Neagră, fiind vorba de Litoral, totul va fi integrat și dirijat printr-un sistem SCADA (Monitorizare, Control si Achizitii de Date - Supervisory Control And Data Acquisition), totul va fi centralizat de la un pupitru. Valoarea este de 78 de milioane de euro. Cel mai important din cadrul POIM. Apa de aici, de la Medgidia, provine din apa din ploile de acum 20.000 de ani din Munții Bulgariei. Studiu făcut! Timpul de scurgere o face foarte bună. E o apă extraordinară de bună. Noi nu găsim constructori pentru asta. Nu găsești în Europa o firmă care să facă un proiect de anvergura asta. L-am împărțit în trei", a subliniat Presură.
