Islanda, Spania, Marea Britanie și Japonia se numără printre țările care au testat sau urmează să testeze programul de lucru de patru zile pe săptămână, informează un comunicat al companiei EY România.
În Islanda, în perioada 2015 - 2019, au fost derulate teste în care angajații au fost plătiți la fel pentru un program de lucru mai scurt, de doar patru zile pe săptămână. Testele au vizat aproximativ 1% din populația activă, fiind incluse în programul pilot locuri de muncă din grădinițe, birouri, servicii publice și spitale. În prezent, mai mult de 80% din forța de muncă din Islanda a trecut sau urmează să treacă la programe de lucru mai scurte, cu menținerea salariului.
Spania s-a alăturat recent acestei mișcări, aprobând un program pilot pe trei ani. Sute de companii sunt așteptate să se înscrie în programul guvernamental pentru a testa eficiența pe scară largă a săptămânii de lucru de patru zile.
În Marea Britanie, a fost lansat recent un program pilot, pe o perioadă de şase luni, în care companiile participante vor permite angajaților să muncească patru zile pe săptămână, fără a le diminua salariile și beneficiile.
În Belgia, programul de lucru de patru zile pe săptămână a fost deja adoptat la nivel național, salariații având posibilitatea să lucreze 10 ore pe zi și să beneficieze de trei zile libere.
Cum se poate implementa săptămâna de patru zile în România
În ceea ce privește România, reprezentanții EY România susțin că, recent, a fost înregistrat la Senat un proiect de lege de modificare a Codului Muncii prin care se introduce posibilitatea ca angajatorii și salariații să stabilească de comun acord un program de lucru de 10 ore pe zi, timp de patru zile, cu trei zile de repaus.
"Dacă majoritatea țărilor în care programul de lucru de patru zile pe săptămână a fost testat au avut în vedere reducerea proporțională a numărului de ore lucrate într-o săptămână cu menținerea nemodificată a salariului, este de observat că, în România și în Belgia, conceptul de săptămână scurtă de lucru are în vedere doar o comasare a săptămânii de lucru de 40 de ore în patru zile lucrătoare și acordarea a trei zile libere.
Mai mult, formula de lucru propusă spre dezbatere în Senat este deja permisă de Codul Muncii, companiile având la îndemână mai multe opțiuni pentru a asigura flexibilizarea muncii chiar și în cazul în care proiectul legislativ nu este adoptat”, se arată în comunicat.
Ce prevede Codul Muncii în România
Astfel, Codul Muncii prevede posibilitatea utilizării programului de lucru inegal, adică flexibilizarea numărului de ore lucrate în fiecare zi a săptămânii, sau a programului de lucru comprimat, care permite scurtarea săptămânii normale de lucru, de exemplu de la cinci la patru zile, în ambele cazuri cu respectarea săptămânii de lucru de 40 de ore.
O altă modalitate de flexibilizare a muncii reglementată de Codul Muncii o reprezintă programul de lucru individualizat.
Programele individualizate de muncă pot fi implementate cu acordul sau la solicitarea salariatului și presupun împărțirea duratei zilnice a muncii în două perioade: una fixă, în care salariații se află simultan la locul de muncă şi una variabilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare.
"Având în vedere succesul înregistrat de Islanda în implementarea săptămânii de lucru de 4 zile (fără a fi diminuat salariul), cu adevărat de impact ar fi o modificare legislativă care să transpună aceste idei și în legislația românească", mai arată reprezentanții EY România.
