Antena 3 CNN Emisiuni Antena 3 CNN News Hour with CNN Cum a devenit România "acasă" pentru o familie de sirieni

Cum a devenit România "acasă" pentru o familie de sirieni

România devine acasă pentru un număr din ce în ce mai mare de străini. Unii vin aici la muncă, alţii fug din calea războaielor, a foametei sau a diverselor forme de persecuţie. Ceea ce au însă în comun este speranţa că aici, în România, vor avea un trai mai bun. Am încercat să aflăm poveştile unora dintre ei, dar şi care sunt opţiunile, din punct de vedere legal, pe care aceşti oameni le au pentru a se bucura de drepturi depline în ţara noastră

Cum a devenit România "acasă" pentru o familie de sirieni
de Alina Anghel    |    22 Iul 2021   •   19:15

Motivele pentru care străinii ajung în ţara noastră sunt diverse şi de multe ori, complicate.

"Putem să distingem categoria celor care ajung de nevoie, pentru că fug din calea conflictelor armate, a războielor, a dicataturilor, a persecuţiilor politice. Este o ţară în principal de tranzit. Sunt oameni care şi rămân şi îşi fac şi cariere aici. Şi reuşesc, sunt de succes, dar majoritatea pleacă în special, în Germania, a declarat dr. Camelia Doru, preşedinte Fundaţia ICAR.

Sunt mulţi însă şi cei care decid să se stabilească în România.

Sabah Jbara s-a mutat în România în urmă cu trei ani

Îi place mult în ţara noastră şi nu ar mai pleca de aici niciodată.

Sunt de trei ani în România, sunt frizer, am început să fiu şi antrenor de cai.

"Sunt de trei ani în România, sunt frizer, am început să fiu şi antrenor de cai. Cel mai mult aici îmi plac oamenii. Nu sunt rasişti. Asta e cel mai important pentru mine. Am ajuns aici şi nu am simţit niciodată că eu sunt străin. Am simţit că sunt în ţara mea şi cred că asta e cel mai important. România este acasă pentru mine", spune tânărul sirian.

El și-a spus povestea într-un reportaj difuzat la News Hour with CNN la Antena 3.

Povestea lui Muhamed, zis şi Sultan

De peste 27 de ani, România este acasă şi pentru unchiul lui Sabah, Muhamed, zis şi Sultan.

"Am venit pentru sport, am făcut sport de performanţă, karate, lupte libere, MMA, ca să plec spre Italia, dar mi-a plăcut România şi nu am vrut să mai plec în altă parte", spune refugiatul sirian.

Luna viitoare, Muhamed va susţine examentul pentru obţinerea cetăţeniei române.

România a devenit "acasă" pentru Ruban

Şi Ruban este un exemplu de succes. A ajuns în România din Sri Lanka în urmă cu 12 ani, împreună cu soţia, ca angajat al unei cunoscute firme. De atunci, România a devenit "acasă". Nu pentru toţi srilankezii lucrurile stau însă la fel de bine.

"Oamenii care vin acum din Sri Lanka, cei mai mulţi dintre ei, nu vorbesc limba engleză. Ajung într-o ţară ale cărei reguli nu le cunosc, nu ştiu să se descurce. Unii dintre ei, de fapt cei mai mulţi dintre ei, au fost concediaţi din cauza pandemiei, şi nu prea ştiu ce să facă. Nu se pot întoarce acasă pentru că nu sunt curse aeriene, pentru că uneori aeroporturile sunt închise", a spus Ruban.

Ca să ajungă să muncească în România, muncitorii srilankezi plătesc firmelor de intermediere până la trei mii de dolari.

Cum este viaţa muncitorilor srilankezi care vin în România

Ca să ajungă să muncească în România, muncitorii srilankezi plătesc firmelor de intermediere până la trei mii de dolari. Când ajung la noi în ţară, realitatea este una dură, diferită de promisiuni şi aşteptări.

"Aici viaţa este grea pentru ei pentru că li se promit salarii de 600-700 de dolari lunar, dar ceea ce nu li se spune este că acesta este salariul brut, iar când ajung aici, ceea ce primesc este salariul minum pe economie. Uneori angajatorii le cer să lucreze peste program şi nu-i plătesc, le cer să lucreze mult mai mult, pentru că cei mai mulţi ştiu în ce condiţii ajung aceşti oameni aici, că acasă se împrumută ca să poată veni aşa că aceşti oameni vor suporta multe să ajungă să poată lucra", măturiseşte Ruben, migrant srilankez.

Până la finalul lunii aprilie, în evidenţele Inspectoratului General pentru Imigrări figurau 3.684 de beneficiari ai unei forme de protecție internațională. 


 

×
Parteneri
ANM: Zonele cele mai afectate de praful saharian
x close