Ciprioţii, italienii, letonii, maltezii, slovacii, cehii şi francezii care nu locuiesc în ţara mamă votează, sâmbătă în alegerile europene. Scrutinul a început joi, cu Olanda şi Marea Britanie, şi se va încheia duminică, atunci când vor vota majoritatea cetăţenilor europeni, inclusiv românii.
Cei 50 de milioane de alegători italieni sunt chemaţi sâmbătă şi duminică, să îi aleagă pe cei 72 de reprezentanţi ai Italiei în Parlamentul European. În Italia se votează şi pentru scrutinul local, pentru 62 de provincii şi peste 4.200 de localităţi.
Şi Slovacii au început să voteze, dar analiştii spun că alegerile din această ţară ar putea fi marcate de un nou absenteism record, din moment ce sondajele indică o participare de numai 14%.
De Irlanda şi Cehia, ţări ai căror cetăţeni s-au prezentat vineri la vot, depinde adoptarea Tratatului de la Lisabona. Preşedintele ceh Vaclav Klaus refuză să semneze tratul de reformă a UE, chiar dacă acesta a fost aprobat de Parlamentul naţional. În Irlanda, guvernul foarte nepopular al lui Brian Cowen deja a pierdut un referendum privind ratificarea Tratatului şi planifică cu multă prudenţă un al doilea pentru toamna acestui an.
Deşi se votează pentru legislativul european, analiştii politic spun că despre temele europene s-a vorbit foarte puţin în campania electorală din cele 27 de state. În plus, primele semnale care vin de la ţările care au votat deja, spre exemplu Olanda sau Marea Britanie, nu sunt foarte încurajatoare şi vorbesc de rezultate foarte bune pentru listele xenofobe şi eurosceptice.
Duminică va fi ultima zi de vot la nivel european, nu mai puţin de 19 state, printre care şi România, au programate alegeri pentru Parlamentul european. În total, vor fi aleşi 736 de eurodeputaţi care îi vor reprezenta pe cei peste 500 de milioane de oameni din Uniune.
Antena 3
