ALEGERI GERMANIA. Birourile de votare s-au deschis duminică dimineaţă în cadrul alegerilor legislative din Germania, la capătul cărora Angela Merkel ar putea obţine cel de-al patrulea mandat de cancelar, acest scrutin fiind marcat de un avans al dreptei populiste, potrivit AFP.
Birourile de vot s-au deschis la ora locală 08:00 (06:00 GMT), astfel cei circa 61,5 milioane de alegători cu drept de vot, repartizaţi în 299 de circumscripţii electorale, au posibilitatea să-şi exprime opţiunea până la ora locală 18:00 (16:00 GMT), conform unui model care combină scrutinul majoritar cu cel proporţional.
La finalul scrutinului, sondajele ar trebui să ofere indicii clare despre raportul de forţe în viitorul Bundestag.
Cu cine va face alianță Merkel
Angela Merkel pare sigură că va câştiga un al patrulea mandat de cancelar după alegerile de duminică, însă incertitudinea este totală cu privire la viitorii săi parteneri în guvern şi la viitoarea orientare a Germaniei, potrivit France Presse.
Sondajele prevăd toate o victorie confortabilă pentru liderul conservator, la putere din 2005, chiar dacă partidul său suportă presiuni puternice pe ultima sută de metri din partea celor de orientare extremă.
Institutul Insa credita marţi tabăra sa creştin-democrată cu 36%, depăşind cu mult pe social-democraţii lui Martin Schulz (22%), a cărui campanie pe tema justiţiei sociale nu a prins într-o ţară cu aproape întreaga forţă de muncă ocupată. Dacă rămân la acest procent, conservatorii germani vor fi, totuşi, aproape de nivelul înfrângerii lor din 1998 (35,1%) şi vor fi nevoiţi să caute unul sau mai mulţi aliaţi. Acesta este un motiv suficient pentru a umbri succesul Angelei Merkel. Şi complică sarcina sa de a forma o coaliţie majoritară în următoarele săptămâni.
"Spun tuturor că aceste alegeri nu sunt încă decise", a avertizat ea marţi pe canalul RTL, manifestându-şi preocuparea faţă de scăderea uşoară a mişcării sale în sondaje, "fiecare vot contează".
Camera deputaţilor se anunţă fărâmiţată, cu numai puţin şase partide chemate să fie reprezentate în ea, caz încefără precedent din 1990, începând prin cele de orientare extremistă, stânga radicală şi, mai ales, dreapta naţionalistă şi antiimigraţie din Alternativa pentru Germania (AfD), primul partid de acest tip care are şansa să intre în Bundestag după 1945. Ambele sunt creditate cu cel puţin 10%. "Nu ştim cu adevărat ce tip de guvern vom avea, suspansul politic va veni după votul de duminică", rezumă Sudha David-Wilp, analist la German Marshall Fund.
AfD şi stânga radicală fiind excluse dinainte, rămâne opţiunea unei refaceri a alianţei dreapta-stânga cu social-democraţii, care respinge totuşi o cotă crescândă a bazei şi opiniei SPD sau un acord cu ultimele două partide ce au posibilitatea să ajungă în Bundestag, liberalii FDP şi Verzii. FDP - refăcut cu un program clar de dreapta, după ce a fost eliminat din Bundestag în 2013 - este a priori un aliat natural al conservatorilor, împreunp cu care a guvernat între 2009 şi 2013.
Există totuşi o problema: FDP, creditat cu 9% din voturi, nu este în poziţia să dea el singur majoritatea cancelarului Merkel, care ar putea încerca să extindă duetul la un trio cu ecologiştii. O constelaţie care există deja de scurt timp la nivel regional în nordul Germaniei.
Această alianţă inedită la nivel federal, este totuşi dificil de realizat, atâta timp cât diferenţe de fond sunt importante între Verzi şi FDP, apropiat de mediul de afaceri de afaceri, în special în ceea ce priveşte viitorul motoarelor diesel.
Alt motiv de conflict: liberalii vizează portofoliul de finanţe al lui Wolfgang Schäuble, unul din "greii" partidului Angelei Merkel şi care nu intenţionează să-l cedeze. Mai fundamental, o alianţă cu FDP ar risca să complice proiectele de reformă a zonei euro promovate de preşedintele francez Emmanuel Macron şi pe care Merkel s-a declarat dispusă să le discute.
FDP li se opune, căci se teme să vadă Germania plătind pentru alte ţări, o durere de cap pentru cancelar care va trebui să se aştepte după scrutin la negocieri "destul de dificile şi îndelungate", prezice Thorsten Benner, de la Global Public Policy Institute.
Negocierile se vor derula într-un climat în care intrarea prevăzută în Bundestag a dreptei populiste va face ca acestea să se întindă în următoarele luni. Campania pare "să meargă, dar există şi multă mânie" în o parte a opiniei publice din cauza sosirii unui număr record de migranţi sau a creşterii inegalităţilor, apreciază Benner.
AfD pare de asemenea impermeabilă la polemici, chiar dacă unul dintre liderii săi, Alexander Gauland, face elogiul soldaţilor armatei celui de-al Treilea Reich. "Este pentru prima oară după peste 70 de ani când vom avea nazişti în Reichstag", a declarat ministrul german de externe Sigmar Gabriel.
