Extrema dreaptă a luat mai multe locuri parlamentare la alegerile naţionale din Ungaria decât la orice alegeri de după al Doilea Război Mondial.
Fidesz, partidul de centru dreapta al Ungariei, a obţinut 52.77 procente din voturi, după ce au fost numărate 99% din buletine, socialiştii suferind astfel o grea lovitură.
Jobbik, partid de extremă dreapta, a intrat în parlament pentru prima dată după ce a câştigat 16.71 procente din voturi, puţin sub procentul partidului socialist de guvernare cu 19.29 la sută.
Cea mai mare organizaţie evreiască din Ungaria a avertizat că votul a fost "prima ocazie în care o mişcare ce are politici antisemite deschise" a făcut un pas spre putere după epoca nazistă.
Rezultate din Ungaria urmăresc tendinţa la nivelul european, ce a văzut o creştere a partidelor de extremă dreapta.
Luna trecut, alegerile regionale franceze, dominate de dezbaterile despre imigranţi, au adus revigorarea Frontului Naţional. În iunie, alegerile din Olanda ar putea propulsa pe Geert Wilders, al cărui partid de extrema dreapta anti-islamică conduce în sondaje, la putere.
Pe fondul şomajului în creştere, Ungaria a fost primul stat UE care a apelat la FMI pentru un împrumut de aproape 20 miliarde euro.
Jobbik a profitat de pe urma crize severe din Ungaria pentru a readuce în discuţie vechii ţapi ispăşitori-evreii şi ţiganii - pentru sărăcie şi şomaj.
Acesta are legături cu Garda Maghiară, grup paramilitar interzis. Gabor Vona, liderul de 31 de ani al Jobbik, a promis că în prima zi ca parlamentar va purta uniforma interzisă a Gărzii.
Prezenţa la vot a fost de circa 64.29 procente. Rezultatele finale vor fi cunoscute după turul doi de pe 25 aprilie.
Antena3.ro
