Situaţia romilor români din Franţa devine incertă, odată cu alegerile prezidenţiale din acest an electoral. Controversa din jurul ţiganilor îi va preocupa din nou pe politicienii francezi, atenţia concentrându-se pe lege şi ordine şi pe cei responsabili de creşterea numărului de infracţiuni, potrivit Mediafax.
Frontul Naţional, care reprezintă o mare ameninţare pentru preşedintele francez la aceste alegeri, se opune libertăţii de mişcare în cadrul UE, favorizată de acordul Schengen.
Preşedintele Nicolas Sarkozy a explicat, în decembrie, că vrea ca acordul Schengen să fie reformat. "Nu putem susţine o imigraţie socială nelimitată", spune el.
Profesorul Tommaso Vitale de la facultatea de Ştiinţe Politice, şi un specialist în migrarea romilor, a declarat că pentru moment, agenda politică este dominată de economie, dar pe măsură ce campania se va intensifica, preşedintele va intra sub presiunea legii şi ordinii, iar dezbaterea va fi dominată de extrema dreaptă.
"Frontul Naţional urmăreşte şi face campanie pe acest subiect. Şi acest lucru ar putea fi foarte periculos pentru romi", a atenţionat Vitale.
În ultimele luni, ministrul francez de Interne, Claude Gueant, şi-a intensificat campania de înlăturare a romilor din locurile vizibile, interzicând cerşitul pe Champs Elysees şi în alte zone turistice din Paris.
Potrivit statisticilor guvernamentale, 10% din infracţiunile comise în Franţa au autori romi, dintre care jumătate sunt copii. "Aceşti copii sunt exploataţi de liderii mafioţi care îi condamnă la delincvenţă şi sclavie. Această situaţie nu poate continua", a precizat Vitale.
Majoritatea celor 15.000 de romi din Franţa locuiesc în tabere improvizate pe terenuri abandonate sau uitate de autorităţile locale. În suburbuia Seine-Saint-Denis din nordul Parisului se află o astfel de tabără care adăposteşte 300 de persoane, exclusiv din România, iar jumătate sunt copii.
Locuitorii acestei tabere trăiesc în condiţii de igienă precară - ei se spală într-un cimitir din apropiere - şi, în pofida eforturilor concentrate ale organizaţiilor locale, numai trei copii au fost acceptaţi la şcolile din apropiere. Ulterior însă, toţi trei au fost exmatriculaţi fără explicaţii.
Liderul acestei tabere, Ioan, susţine că ţiganii nu găsesc locuri de muncă legale şi nu au acces nici la cele mai elementare servicii sociale. Teoretic, multe dintre aceste persoane vor rămâne fără barăcile lor în numai câteva zile. Luna trecută, ei au primit ordine de expulzare pentru 6 ianuarie. Romii spun însă că se vor întoarce în Franţa, deoarece pentru ei nu există locuri de muncă în România.
