Tensiunile dintre Israel și Iran au atins un nou punct critic, după ce armata israeliană a lansat o serie de lovituri aeriene împotriva unor ținte strategice din Iran, printre care și instalația de îmbogățire a uraniului de la Natanz. Atacurile au vizat, de asemenea, comandanți militari de rang înalt și oameni de știință din domeniul nuclear, iar Teheranul a răspuns cu atacuri aeriene asupra Israelului, scrie BBC.
Ministrul de externe iranian a condamnat acțiunile Israelului, calificându-le drept „iresponsabile” și susținând că instalațiile vizate erau monitorizate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Abbas Araghchi a avertizat că atacurile pun în pericol „o catastrofă radiologică”.
De cealaltă parte, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a justificat operațiunea ca fiind „necesară pentru supraviețuirea Israelului”, susținând că Iranul era la doar câteva luni distanță de a construi o armă nucleară. „Poate fi un an, poate fi doar câteva luni”, a avertizat el.
A lucrat Iranul la o bombă nucleară?
Israelul afirmă că deține informații concrete privind „progrese semnificative” în eforturile Iranului de a dezvolta componente pentru o armă nucleară, inclusiv un nucleu de uraniu metalic și un declanșator de tip neutron source.
Totuși, experții internaționali sunt mai prudenți. Kelsey Davenport, director pentru politici de neproliferare la Arms Control Association (SUA), a declarat pentru BBC că Netanyahu nu a prezentat „nicio dovadă clară sau convingătoare” că Iranul era pe punctul de a se înarma nuclear.
„Iranul se află de luni întregi într-o stare de ‘breakout’ aproape zero”, a explicat ea — adică o perioadă extrem de scurtă pentru acumularea de material fisionabil necesar unei bombe.
De asemenea, serviciile de informații americane evaluează că, deși Iranul are rezerve record de uraniu îmbogățit, nu există dovezi că Liderul Suprem, Ali Khamenei, ar fi autorizat reactivarea programului de armament nuclear, suspendat în 2003.
Totuși, AIEA a anunțat recent că Iranul deține suficient uraniu îmbogățit pentru a putea construi probabil până la nouă bombe nucleare — un motiv de „îngrijorare majoră”, în opinia agenției.
Ce s-a întâmplat cu acordul nuclear?
În 2015, Iranul a semnat un acord cu șase puteri mondiale, acceptând limite stricte asupra programului nuclear și inspecții riguroase din partea AIEA, în schimbul ridicării sancțiunilor. Însă în 2018, fostul președinte american Donald Trump a retras SUA din acord, reimpunând sancțiuni. Ca reacție, Iranul a început să încalce treptat termenii acordului, în special privind nivelurile de îmbogățire.
Joia trecută, Consiliul Guvernatorilor al AIEA a adoptat o rezoluție care declară Iranul în încălcare a obligațiilor de neproliferare — pentru prima dată în 20 de ani. Iranul a anunțat ca răspuns intenția de a construi o nouă instalație de îmbogățire într-un „loc sigur” și de a înlocui centrifugele de generație veche cu modele de generația a șasea la uzina Fordo.
Ce pagube a produs Israelul?
Forțele israeliene au anunțat că au avariat sala subterană de centrifuge de la Natanz și infrastructura esențială a instalației. Potrivit AIEA, clădirea de suprafață și rețeaua electrică au fost distruse, ceea ce ar putea afecta indirect centrifugele subterane.
Totodată, o lovitură separată a vizat centrul nuclear de la Isfahan și instalația Fordo. Israelul susține că a distrus o fabrică de producție a uraniului metalic, laboratoare și infrastructură pentru reconversia uraniului îmbogățit.
Kelsey Davenport avertizează însă că aceste lovituri, deși încetinesc progresul Iranului, nu elimină amenințarea:
„Atacurile pot distruge facilități și ucide oameni de știință, dar nu pot șterge cunoștințele nucleare. Iranul poate reconstrui, iar acum are capacitatea să o facă mai repede decât în trecut.”
Netanyahu a spus că operațiunea va continua „atât timp cât este necesar pentru eliminarea acestei amenințări”. Însă experții consideră acest obiectiv nerealist — în lipsa unei soluții diplomatice, ciclul confruntării ar putea continua.
Ştiri video recomandate
