În Iulie 2011, extremistul de dreapta a ucis opt persoane într-un atac cu bombă în apropierea sediului Guvernului norvegian, după care, deghizat în poliţist, s-a deplasat pe insula Utoya, unde avea loc o şcoală de vară a tinerilor laburişti norvegieni, şi a omorât alte 69 de persoane.
Cu capul ras și îmbrăcat într-un costum de culoare închisă, Breivik a făcut cu degetele un semn de supremație albă înainte de a ridica brațul drept în semn de salut nazist pentru a-și semnala ideologia de extremă-dreaptă când a intrat în tribunal.
De asemenea, purta semne, tipărite în limba engleză, printre care unul care spunea „Opriți genocidul împotriva națiunilor noastre albe” și „Războiul civil nazist”.
Adresându-se judecătorului, Breivik s-a descris drept un candidat parlamentar.
Breivik, acum în vârstă de 42 de ani, ispășește pedeapsa maximă a Norvegiei de 21 de ani, care poate fi prelungită pe termen nelimitat dacă este considerat o amenințare continuă pentru societate.
Tribunalul Telemark din Skien, sud-vestul capitalei, unde Breivik își ispășește pedeapsa, va audia cazul săptămâna aceasta, după ce anul trecut procuratura de stat din Oslo a respins cererea lui Breivik de eliberare condiționată, potrivit Reuters.
Procesele se vor desfășura pe o durată de maximum patru zile într-o sală de sport a închisorii transformată într-o sală de judecată improvizată, urmând ca o decizie să fie așteptată aproximativ o săptămână mai târziu.
Dacă cererea sa de eliberare este respinsă, Breivik, care și-a schimbat numele legal în Fjotolf Hansen, poate aplica pentru o nouă audiere de probațiune peste un an, a spus Karlsdottir.
Breivik a pierdut un caz privind drepturile omului în 2017, când o instanță de apel a anulat decizia unei instanțe inferioare conform căreia izolarea sa într-o celulă cu trei camere era inumană.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins un recurs ulterior.
