Aproape 47 de milioane de alegători sunt chemaţi să voteze în primul tur, la 23 aprilie, şi în al doilea tur, la 7 mai, la scrutinul prezidenţial din Franţa, pentru a-l alege pe succesorul socialistului Francois Hollande, informează AFP și Agerpres.
Şeful statului francez este ales prin sufragiu universal direct, în cadrul unui scrutin uninominal majoritar în două tururi, pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit o singură dată. El trebuie să obţină majoritatea absolută a voturilor exprimate într-un tur sau două, indiferent de rata de participare.
Votul în alb sau votul de protest, care reprezintă dreptul cetăţenilor de a-şi manifesta nemulţumirea sau nehotărârea în cadrul procesului electoral, nu este recunoscut în Franţa. Din 2014, aceste buletine sunt numărate separat de voturile nule şi anexate ca atare procesului verbal al fiecărei secţii de votare, dar nu sunt luate în calcul la numărarea voturilor exprimate.
Alegătorii vor avea de ales între 11 candidaţi, cu unul mai mult decât la scrutinul precedent, din 2012, dar cu cinci mai puţini decât în 2002, an-record în materie de candidaturi.
Cei patru favoriţi ai scrutinului - Marine Le Pen, 48 de ani (Frontul National, extrema dreaptă), François Fillon, 63 de ani (Republicanii, dreapta), Emmanuel Macron, 39 de ani (En marche!, centru), Jean-Luc Mélenchon, 65 de ani (La France insoumise, stânga radicală) - s-au distanţat în sondaje de socialistul Benoît Hamon, 49 de ani. Ceilalţi şase candidaţi sunt suveraniştii Nicolas Dupont-Aignan, 56 de ani, Jacques Cheminade, 75 de ani, şi François Asselineau, 59 de ani, troţkiştii Nathalie Arthaud, 47 de ani, şi Philippe Poutou, 50 de ani, şi deputatul şi fostul cioban Jean Lassalle, 61 de ani.
Pe listele electorale sunt înscrişi 46,97 milioane de alegători, dintre care 1,3 milioane sunt stabiliţi în afara graniţelor Franţei. Cele 66.546 de secţii de vot din Franţa se vor deschide la ora locală 08:00 (06H00 GMT) şi se vor închide la ora locală 19:00 (17:00 GMT), o oră mai târziu faţă de precedentele alegeri prezidenţiale. În unele oraşe mari, secţiile de votare vor rămâne deschise până la ora locală 20:00 (18:00 GMT). Votul se va desfăşura sâmbătă în Antilele Franceze, în Guyana (America de Sud), în Saint-Pierre şi Miquelon (arhipelagul francez din America de Nord) şi în Polinezia franceză (Pacificul de Sud).
Pentru asigurarea măsurilor de securitate au fost mobilizaţi peste 50.000 de poliţişti şi jandarmi, sprijiniţi de 7.000 de militari din cadrul operaţiunii Sentinelle (desfăşuraţi în permanenţă pe teritoriul naţional după atacurile jihadiste din ianuarie 2015 din Paris). Este pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici când un scrutin prezidenţial se desfăşoară într-un regim de stare de urgenţă, instaurat după atentatele din 13 noiembrie 2015.
Legea franceză interzice publicarea rezultatelor - cu excepţia datelor privind rata de participare - înainte de închiderea urnelor, duminică, la ora locală 20:00 (18:00 GMT), pentru a evita influenţarea alegătorilor. Închiderea mai târzie a secţiilor de vot în anumite oraşe complică sarcina institutelor de sondare a opiniei publice, care vor avea la dispoziţie o oră în minus pentru a-şi pregăti estimările odată ce începe deschiderea urnelor şi numărarea voturilor.
Dacă scorurile înregistrate de candidaţi sunt strânse, imaginea mult-aşteptată a celor doi finalişti calificaţi în turul doi, care apare în mod tradiţional pe ecranele televizoarelor la ora locală 20:00 (18:00 GMT), nu mai este garantată. Estimările vor fi actualizate cu regularitate pe parcursul serii electorale pe măsură ce se centralizează rezultatele.
Al doilea tur îi va opune la 7 mai pe cei doi candidaţi sosiţi în frunte în primul tur de scrutin. Niciun candidat nu a fost ales în primul tur în timpul celei de-a V-a Republici. Învestirea celui de-al optulea preşedinte al celei de-a V-a Republici va avea loc la 14 mai, dată la care expiră mandatul socialistului François Hollande.
