Mai multe recorduri privind temperatura, căldura oceanelor și gheața marină din Antarctica i-au alarmat pe unii oameni de știință care spun că viteza și momentul în care au fost înregistrate sunt fără precedent, potrivit BBC. Valurile de căldură periculoase din Europa ar putea doborî alte recorduri.
Potrivit ONU, valurile de căldură periculoase din Europa ar putea doborî alte recorduri.Este dificil să se facă o legătură imediată între aceste evenimente și schimbările climatice. Studiile sunt în curs de desfășurare, dar oamenii de știință se tem deja de unele dintre cele mai grave scenarii.
„Nu am cunoștință de o perioadă similară în care toate părțile sistemului climatic să se fi aflat în teritoriu de recorduri sau de anomalii”, spune Thomas Smith, geograf de mediu la London School of Economics.
„Pământul se află acum într-un teritoriu neexplorat” din cauza încălzirii globale cauzate de arderea combustibililor fosili, precum și a căldurii provocate de primul El Niño - un sistem meteorologic natural care se încălzește - din 2018, spune conferențiarul de științe climatice de la Imperial College London, Dr. Paulo Ceppi, citat de Mediafax.
Iată patru recorduri climatice doborâte până acum în această vară - cea mai fierbinte zi înregistrată, cea mai fierbinte lună iunie înregistrată la nivel global, valuri de căldură marină extremă, un nivel record al gheții marine din Antarctica - și ce ne spun acestea.
În luna iulie, lumea a cunoscut cea mai călduroasă zi înregistrată vreodată, depășind recordul de temperatură medie globală stabilit în 2016.
Temperatura medie globală a depășit pentru prima dată 17 C, ajungând la 17,08 C pe 6 iulie, potrivit serviciului de monitorizare a climei din UE Copernicus.
Emisiile continue provenite din arderea combustibililor fosili, cum ar fi petrolul, cărbunele și gazele naturale, se află la originea tendinței de încălzire a planetei.
Este exact ceea ce se preconiza că se va întâmpla într-o lume încălzită de mai multe gaze cu efect de seră, spune cercetătorul în domeniul climei Friederike Otto, de la Imperial College London.
„Oamenii sunt 100% în spatele tendinței de creștere”, spune ea.
„Dacă mă surprinde ceva, este faptul că recordurile sunt doborâte în iunie, deci mai devreme în an. În mod normal, El Niño nu are cu adevărat un impact global până la cinci sau șase luni de la începerea fazei”, spune Dr. Smith.
El Niño este cea mai puternică fluctuație climatică naturală din lume. Aceasta aduce apă mai caldă la suprafață în Pacificul tropical, împingând aer mai cald în atmosferă. În mod normal, aceasta crește temperaturile globale ale aerului.
În luna iunie a acestui an, temperatura medie globală a fost cu 1,47 C mai mare decât cea obișnuită în perioada preindustrială. Oamenii au început să pompeze gaze cu efect de seră în atmosferă odată cu Revoluția Industrială, în jurul anului 1800.
Întrebat dacă vara anului 2023 este cea pe care ar fi prognozat-o în urmă cu un deceniu, Dr. Smith spune că modelele climatice sunt bune la prezicerea tendințelor pe termen lung, dar mai puțin bune la prognozarea următorilor 10 ani.
„Modelele din anii 1990 ne-au plasat destul de mult acolo unde ne aflăm astăzi. Dar să avem o idee despre cum ar arăta exact următorii 10 ani ar fi foarte dificil”, spune el.
„Nu se va răci”, adaugă el.
Temperatura medie globală a oceanelor a doborât recordurile pentru lunile mai, iunie și iulie. Se apropie de cea mai ridicată temperatură de la suprafața mării înregistrată vreodată, care a fost în 2016.
Dar căldura extremă din Oceanul Atlantic de Nord este cea care îi alarmează în mod special pe oamenii de știință.
„Nu am mai avut niciodată un val de căldură marină în această parte a Atlanticului. Nu mă așteptam la așa ceva”, spune Daniela Schmidt, profesor de Științe ale Pământului la Universitatea din Bristol.
În luna iunie, temperaturile din largul coastei de vest a Irlandei au fost cu 4 C și 5 C peste medie, ceea ce Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a clasificat ca fiind un val de căldură de categoria 5, sau „dincolo de extrem”.
Atribuirea directă a acestui val de căldură la schimbările climatice este complexă, dar această activitate este în curs de desfășurare, spune profesorul Schmidt.
Ceea ce este clar este că lumea s-a încălzit, iar oceanele au absorbit cea mai mare parte din această căldură din atmosferă, explică ea.
„Modelele noastre au în ele variabilitatea naturală și încă mai apar lucruri pe care nu le-am prevăzut, sau cel puțin nu încă”, adaugă ea.
Ea subliniază impactul acestei călduri asupra ecosistemelor marine, care produc 50% din oxigenul din lume.
„Oamenii au tendința de a se gândi la moartea copacilor și a ierburilor atunci când vorbim despre valurile de căldură. Oceanul Atlantic este cu 5 C mai cald decât ar trebui să fie - asta înseamnă că organismele au nevoie de cu 50% mai multă hrană doar pentru a funcționa în mod normal”, spune ea.
Suprafața acoperită de gheață de mare în Antarctica a atins un nivel minim record pentru luna iulie. Lipsește o suprafață de aproximativ 10 ori mai mare decât cea a Regatului Unit, în comparație cu media 1981-2010.
Oamenii de știință trag semnale de alarmă în timp ce încearcă să deslușească legătura exactă cu schimbările climatice.
O lume în curs de încălzire ar putea reduce nivelul de gheață de mare din Antarctica, dar reducerea dramatică actuală ar putea fi cauzată și de condițiile meteorologice locale sau de curenții oceanici, explică Dr. Caroline Holmes de la British Antarctic Survey.
Ea subliniază că nu este vorba doar de un record, ci și de un record care a fost doborât cu mult timp în urmă.
„Acest lucru nu seamănă cu nimic din ceea ce am mai văzut până acum în luna iulie. Este cu 10% mai mic decât minimul anterior, ceea ce este enorm”.
Ea consideră că este „un alt semn că nu înțelegem cu adevărat ritmul schimbărilor”.
Oamenii de știință au crezut că încălzirea globală va afecta la un moment dat gheața de mare din Antarctica, dar până în 2015 a fost în contradicție cu tendința globală pentru alte oceane, spune Dr. Holmes.
„Se poate spune că am căzut de pe o stâncă, dar nu știm ce se află la baza stâncii”, spune ea.
„Cred că acest lucru ne-a luat prin surprindere în ceea ce privește viteza cu care s-a întâmplat. Cu siguranță nu este cel mai bun scenariu la care ne gândeam - este mai aproape de cel mai rău caz”, spune ea.
Cu siguranță ne putem aștepta ca tot mai multe dintre aceste recorduri să fie doborâte pe măsură ce intrăm în 2024, spun oamenii de știință.
Dar ar fi greșit să numim ceea ce se întâmplă un „colaps climatic” sau o „încălzire galopantă”, avertizează Dr. Otto.
Ne aflăm într-o nouă eră, dar „încă mai avem timp să asigurăm un viitor locuibil pentru mulți”, explică ea.
