Comisia Europeană va prezenta, marți, o reformă amplă a agenției europene pentru frontiere, Frontex, care va deveni o „agenție europeană pentru returnări” în toată regula, potrivit a doi oficiali europeni familiarizați cu propunerea, notează Politico.
Propunerea legislativă, care va reconfigura mandatul agenției cu sediul la Varșovia, se va concentra pe trei direcții principale: consolidarea rolului său în deportări, îmbunătățirea capacității de a anticipa și de a gestiona crizele de la frontieră și creșterea capacității operaționale, fără a lua grăniceri de la statele membre.
În centrul reformei se află ambiția de a-i oferi agenției Frontex un rol mult mai important în returnarea persoanelor care nu au drept legal de ședere în UE, inclusiv noi competențe de a desfășura operațiuni de returnare în afara teritoriului Uniunii, au spus oficialii, care au vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta informații care nu au fost încă făcute publice.
Inițiativa vine la doar câteva luni după ce europarlamentarii au aprobat un nou „regulament privind returnările”, care urmărește accelerarea deportărilor și permite statelor membre să înființeze controversatele centre de deportare în afara UE.
Cu cadrul legal în mare parte stabilit, Bruxelles-ul își îndreaptă acum atenția spre aplicarea lui și spre agenția de la care se așteaptă să pună în practică noile reguli.
Și presiunea politică a crescut. În iunie, liderii a 19 state membre au cerut Comisiei să sprijine înființarea unor centre de returnare în afara Uniunii, inclusiv prin finanțare europeană, după cum a relatat în premieră POLITICO.
Reforma propusă pentru Frontex, aflată pe agenda Colegiului comisarilor și care ar urma să fie aprobată de executivul european pe 27 octombrie, ar contribui la punerea în practică a acestei schimbări mai ample, oferind agenției mai multe resurse, o flexibilitate operațională mai mare și un rol extins în efectuarea returnărilor dincolo de granițele UE, inclusiv transferuri între țări terțe.
Intervenție în situații de urgență
Deportările sunt însă doar o parte a ecuației.
Comisia vrea, de asemenea, să transforme Frontex într-o forță capabilă să intervină în situațiile de urgență de la frontieră în maximum 24 de ore, potrivit celor doi oficiali.
Această ambiție pornește în parte de la lecțiile crizei migrației de la Ceuta, care a scos la iveală lacunele Europei în ceea ce privește capacitatea de a anticipa și de a reacționa la presiunile bruște de la granițele sale externe.
Bruxelles-ul vrea să se asigure că o criză similară nu va mai lua UE prin surprindere. Potrivit planurilor, Frontex ar primi un mandat mai puternic pentru a monitoriza potențialele focare de tensiune, în special pe rețelele sociale, pentru a-și îmbunătăți capacitatea de avertizare timpurie și pentru a identifica amenințările emergente înainte ca acestea să escaladeze.
Agenția ar fi, de asemenea, mai bine pregătită să reacționeze rapid odată ce izbucnește o criză, cu personal și echipamente care pot fi trimise în teren într-un timp scurt, fără să depindă exclusiv de aranjamentele existente cu guvernele naționale.
Întrebările legate de personal
O altă întrebare centrală este cât de mare ar trebui să devină Frontex.
La începutul lui 2026, agenția avea aproximativ 7.800 de angajați în Corpul său permanent și urmărește să ajungă la 10.000 până în 2027. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut anterior triplarea acestui număr, la 30.000 de polițiști de frontieră și gărzi de coastă europene.
Propunerea Comisiei ar urma să caute un compromis între ambițiile de extindere și constrângerile practice cu care se confruntă guvernele naționale.
În loc să se bazeze în totalitate pe o forță permanentă mult mai mare, Bruxelles-ul ia în calcul o rezervă consistentă care, potrivit oficialilor, ar putea fi mobilizată atunci când este nevoie. Astfel ar fi luate în considerare temerile statelor că o forță extinsă la nivelul UE le-ar putea lua grănicerii, într-un moment în care autoritățile naționale sunt deja sub presiune.
Această abordare i-ar permite agenției Frontex să-și crească capacitatea de intervenție, păstrând în același timp mai mult personal disponibil pentru misiunile naționale atunci când nu este nevoie de el în operațiunile europene.
Dincolo de personal, cele două surse se așteaptă ca acea Comisie să propună măsuri prin care agenția să primească echipamente mai bune și proceduri operaționale mai flexibile, în special pentru deportări.
Reforma va redeschide, probabil, și dezbaterile privind responsabilitatea agenției și drepturile omului ale migranților și solicitanților de azil, mai ales în contextul în care UE se îndreaptă spre mai multe deportări către țări terțe.
Frontex nu a oferit un punct de vedere pe acest subiect.
