Pe 14 august 2003, în urmă cu 22 de ani, o pană uriașă de curent a lăsat peste 50 de milioane de oameni din SUA și Canada fără electricitate. BBC se afla la New York când s-au stins luminile şi a povestit, marţi, cum a decurs "cea mai lungă noapte".
Într-o zi toridă de vară, o defecțiune majoră a rețelei electrice a afectat sistemele interconectate din America de Nord. Efectul de domino a dus la oprirea mai multor centrale electrice, afectând orașe precum Cleveland și Detroit în vest și Toronto și Ottawa în nord. În doar câteva minute, peste 50 de milioane de oameni au rămas fără curent. New York, cel mai mare oraș american, a fost printre cele mai grav afectate locuri.
"Pana de curent a început chiar înainte de ora de vârf, provocând haos pe străzile aglomerate. Oamenii s-au transformat în polițiști improvizați. Străzile, de obicei pline de mașini, au fost invadate de pietoni. Mii de persoane au rămas blocate ore în șir în trenuri subterane, în condiții sufocante de aproape 38 de grade Celsius", relata corespondentul BBC Nick Bryant.
› Vezi galeria foto ‹
Haos în transporturi și lipsa informațiilor
În New York, traficul s-a transformat într-un coșmar. A fost nevoie de ore întregi pentru evacuarea pasagerilor din aproximativ 600 de vagoane blocate în subteran. Mulți au mers pe jos prin întuneric pentru a ieși din tuneluri. Alte sute de persoane au rămas blocate în lifturi, inclusiv în Empire State Building. Bancomatele s-au oprit, pompele electrice au cedat, iar alimentele perisabile din magazine s-au alterat rapid.
Pe măsură ce aerul condiționat a încetat, mii de oameni au ieșit pe străzi. Cu rețelele mobile căzute și televizoarele nefuncționale, locuitorii încercau cu greu să afle ce se întâmplă. În contextul situaţiei din 11 septembrie, unii s-au temut de un atac terorist.
"A fost o teamă reală că ar putea fi vorba de un atac organizat", a povestit Glenn Schuck, reporter din New York, într-un podcast din 2021.
Unii au reușit să urce în autobuze supraaglomerate, dar au petrecut până la patru ore pentru a părăsi Manhattanul. Alții au mers pe jos, formând coloane de oameni care traversau podurile orașului.
O noapte de neuitat pentru locuitorii orașului
Mulți newyorkezi au fost nevoiți să-și petreacă noaptea pe trotuare sau în parcuri.
"Mii de navetiști s-au alăturat oamenilor fără adăpost pentru o noapte umedă și lungă", relata Bryant.
A fost o noapte cu zeci de incendii, cauzate de lumânările aprinse în apartamente. În Brooklyn, au fost raportate 25 de incendii doar într-o singură zi.
Totuși, spre deosebire de pana de curent din 1977, când au avut loc jafuri și revolte, atmosfera din 2003 a fost una de solidaritate, similară cu cea din 1965.
"New York-ul a fost mai calm decât se aștepta oricine", a spus Bryant.
Infracționalitatea a scăzut cu aproximativ 100 de arestări mai puțin decât într-o zi obișnuită.
O dimineață calmă după o noapte agitată
Pe 15 august dimineața, mulți oameni încă nu aveau electricitate. Unii stăteau la cozi pentru a folosi telefoane publice.
"Totul era închis și întunecat. Nu aveam aer, nici telefon. Era groaznic de cald", spunea Gabriela Mira.
Primarul Michael Bloomberg le-a sugerat locuitorilor să trateze acea zi ca pe "o zi cu ninsoare" și să nu meargă la muncă. Electricitatea a fost restabilită în New York după aproximativ 29 de ore. În alte regiuni, reluarea alimentării a durat până la 4 zile.
Cauza: un cablu lăsat de căldură și un sistem defect
Inițial, SUA și Canada s-au acuzat reciproc. Investigația a identificat o problemă la centrala Eastlake din Ohio, deținută de FirstEnergy. Un cablu suprasolicitat s-a încins și a atins copacii netăiați, ceea ce a declanșat oprirea automată a liniei. Alte cabluri au fost suprasolicitate, provocând un colaps în lanț.
Un sistem de alertă care ar fi trebuit să anunțe disfuncționalitățile nu a funcționat din cauza unei erori de software. În lipsa unei intervenții, rețeaua s-a prăbușit. Opt state din nord-estul SUA și sud-estul Canadei au fost afectate.
Un raport din noiembrie 2003 a concluzionat că defecțiunile tehnologice și greșelile umane, agravate de lipsa unor standarde stricte și de investițiile insuficiente, au dus la această criză.
Lecțiile învățate și riscurile care rămân
După acest episod, SUA au adoptat Legea privind politica energetică în 2005, permițând autorităților să impună standarde de fiabilitate. Totuși, fenomenele meteorologice extreme tot mai frecvente cresc riscul unor noi pene de curent.
Potrivit Climate Central, într-un deceniu, penele de curent cauzate de vreme au crescut cu 74%. În 2025, Departamentul Energiei avertiza că, fără investiții majore, întreruperile ar putea deveni de 100 de ori mai frecvente până în 2030.
Ştiri video recomandate
