Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a lăudat reformele făcute de Ucraina. Oficialul european a subliniat că Kievul obține rezultate în ciuda condițiilor dificile ale războiului. Declarațiile au fost făcute luni, la o conferință de presă despre relațiile UE-Moldova, scrie Kyiv Independent.
Mesajul vine cu o zi înainte ca Uniunea Europeană să își prezinte propunerile privind viitorul extinderii. Printre ele se află și foile de parcurs pentru aderarea Ucrainei, Moldovei, Albaniei și Muntenegrului, cele patru state candidate considerate cele mai avansate.
Un jurnalist ucrainean a întrebat-o pe Marta Kos cum se compară ritmul reformelor din Ucraina cu cel al Republicii Moldova. Chișinăul este considerat, în general, cel mai rapid reformator dintre candidați.
„Ambele țări obțin rezultate în condiții foarte dificile”, a spus Kos.
„Și ambele țări fac parte din grupul celor patru fruntași”, a adăugat ea.
Parlamentul de la Kiev a fost criticat pentru întârzierile în adoptarea reformelor necesare aderării la UE și obținerii ajutorului extern.
Kos a insistat însă că situația Ucrainei o plasează într-o cu totul altă categorie.
„Nu trebuie să uităm niciodată că țara luptă pentru supraviețuire. Țara se află în procesul de aderare. Și țara trebuie să facă reforme pentru a obține bani suplimentari pentru buget și pentru armată”, a explicat comisarul european.
„Nu există nicio altă țară în lume care să livreze mai mult decât Ucraina în acest moment”, a declarat Kos.
În septembrie, Marta Kos a cosemnat o scrisoare către Rada Supremă, parlamentul Ucrainei. Documentul enumera reformele care trebuie finalizate până la sfârșitul anului pentru deblocarea unui sprijin financiar de peste 20 de miliarde de euro. Scrisoarea conținea chiar o listă concretă a legilor care trebuie adoptate și stadiul fiecăreia.
Una dintre legile-cheie privește drepturile minorității maghiare din Ucraina. Votul este așteptat pe 12 octombrie. Budapesta a blocat deschiderea altor clustere de negociere pentru Ucraina până la adoptarea acestui proiect.
„Sperăm că legea va trece de Radă”, a spus Kos.
„Odată ce se va întâmpla acest lucru... este posibil să deschidem săptămâna viitoare următoarele două clustere pentru Moldova și Ucraina”, a adăugat ea.
Candidaturile Ucrainei și Republicii Moldova sunt legate. Până acum, cele două țări au deblocat două dintre cele șase pachete de reforme, numite clustere de negociere.
Primele două clustere au fost deschise în iunie, respectiv iulie. Dacă legea privind minoritățile trece pe 12 octombrie, Kievul și Chișinăul ar urma să poată deschide clusterele doi și trei, dedicate temelor economice.
Ar rămâne astfel doar clusterele patru și cinci, care vizează politicile sectoriale. Aici, temerile legate de dimensiunea și competitivitatea unor ramuri ale economiei ucrainene, în special agricultura și transporturile, riscă să încetinească procesul.
