Executivul UE a informat statele membre că pot redirecționa sute de miliarde de euro din fondurile destinate sprijinului post-Covid-19 pentru finanțarea proiectelor de apărare, marcând o schimbare majoră a priorităților față de perioada de început a pandemiei, scrie Politico.
Miercuri, Comisia Europeană a confirmat că țările au termen până în august 2026 pentru a îndeplini obiectivele stabilite în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (RRF), prin care pot accesa până la 335 de miliarde de euro. Comisia a anunțat că proiectele din domeniul apărării vor fi eligibile pentru finanțare prin această schemă.
În 2021, UE a pus la dispoziția statelor afectate de pandemie un fond de 650 de miliarde de euro, constând în împrumuturi și granturi, pentru a sprijini tranziția verde, digitalizarea și alte reforme orientate spre creștere economică. Fondurile au fost finanțate prin emiterea de obligațiuni comune la nivel european.
Aceasta a fost perioada de vârf a Pactului Verde European, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina la scară largă, iar combaterea schimbărilor climatice era o prioritate de top la Bruxelles. Conform legislației RRF, 37% din fonduri trebuiau alocate pentru măsuri climatice, iar 20% pentru digitalizare. Domeniul apărării nu era menționat printre ariile eligibile.
Patru ani mai târziu, în contextul în care aproape jumătate din fondurile RRF nu au fost încă utilizate, Comisia a informat miercuri că proiectele de apărare în cadrul inițiativelor comune europene – cum ar fi sistemele de comunicații prin satelit – pot primi acum finanțare.
Totodată, Comisia a propus includerea unei prevederi în regulamentul Programului pentru Industria Europeană de Apărare (EDIP) care să permită statelor să contribuie la Fondul european de apărare utilizând bani din RRF.
"Aceste alternative pot ajuta Facilitatea de redresare să aducă beneficii suplimentare în domenii prioritare la nivel european, inclusiv securitatea și apărarea", a declarat comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis. El a oferit o serie de sugestii prin care statele pot redesena planurile de investiții.
Ideea este că, dacă o țară direcționează fonduri din RRF către aceste programe comune, le poate accesa mai ușor.
Întrebat cum pot investițiile în apărare să contribuie la obiectivele ecologice și digitale ale RRF, Dombrovskis a menționat că regulile actuale nu exclud finanțarea pentru apărare și că unele planuri naționale, cum este cel al Spaniei, includ deja măsuri legate de securitate cibernetică. Alte țări au investit în proiecte de pregătire pentru situații de criză.
Timpul presează
Pentru statele care doresc să realoce fonduri, timpul este limitat. Guvernele trebuie să dovedească atingerea obiectivelor stabilite pentru a putea primi banii – însă multe întâmpină întârzieri.
Țări precum Italia și Spania, principalii beneficiari ai RRF, au solicitat de luni de zile extinderea termenului-limită din 2026, însă Comisia Europeană respinge ferm această variantă, care ar implica prelungirea mandatului de împrumut al UE și ar necesita acordul tuturor guvernelor, precum și ratificarea de către 20 de parlamente – o procedură riscantă, potrivit unui oficial european.
"Așadar, nu doar că nu e o idee bună, dar ar fi costisitoare și foarte periculoasă", a spus oficialul.
"Comisia le recomandă statelor să verifice fezabilitatea investițiilor planificate sau să le înlocuiască cu altele realizabile", a mai spus acesta.
În comunicarea publicată miercuri, UE prezintă o serie de opțiuni pentru accesarea fondurilor, cum ar fi injectarea capitalului în băncile naționale de dezvoltare sau transferul sumelor către programul de investiții al UE, InvestEU.
De asemenea, statele pot ajusta dimensiunea proiectelor – de exemplu, dacă un guvern nu poate finaliza construcția unui spital, poate termina doar o parte și poate folosi alte surse de finanțare UE pentru a încheia proiectul – sau pot extinde inițiative deja implementate.
România, Ungaria și Bulgaria se numără printre țările cu planuri mai ambițioase, dar și cu întârzieri considerabile. România, de exemplu, a solicitat granturi echivalente cu 3% din PIB-ul său.
Ungaria nu a depus încă nicio cerere de plată. În cazul acesteia, accesarea fondurilor este condiționată de implementarea unor reforme importante în domeniul statului de drept, menite să întărească mecanismele anticorupție și independența justiției. Budapesta riscă să piardă 10,4 miliarde de euro.
Ştiri video recomandate
