Este considerat a fi cel mai periculos conflict european după perioada războinică din 1991-2001, care a dus în cele din urmă la destrămarea fostei Iugoslavii.
Rebelii proruşi din estul Ucrainei au început confruntarea armată cu autorităţile centrale de la Kiev în februarie 2014.
Liderii republicilor separatiste şi reprezentanţii guvernului s-au întâlnit în mai multe rânduri pentru a încerca să se ajungă la un acord de pace în regiune. Tentativele de încetare a ostilităţilor au fost respectate temporar, dar de fiecare dată au fost încălcate şi au reizbucnit cu o violenţă tot mai mare.
Care au fost factorii care au dus la aceste încleştări sângeroase? Şi ce s-a întâmplat în tot acest timp? Vă prezentăm mai jos câteva date esenţiale, considerate a fi puncte de reper pe calendarul escaladării tensiunilor din ţara vecină.
Noiembrie 2013
Preşedintele de atunci, Viktor Ianukovici, care câştigase alegerile în 2010, a abandonat un tratat econominc şi politic cu Uniunea Europeană. El şi-a dorit în schimb o cooperare mult mai apropiată cu Rusia, iniţiativă care a scos în stradă sute de mii de oameni în capitala Kiev.
De notat că Ucraina îşi declarase independenţa faţă de fosta URSS în primăvara anului 1991, după un referedum naţional.
Protestele devin din ce în ce mai aprige, cu peste 800.000 de manifestanţi, care cereau demisia preşedintelui şi a guvernuluii. Sesizând că situaţia din ţara vecină poate scăpa de sub control şi poate ieşi de sub aria de influenţă a Moscovei, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin îi aruncă lui Ianukovici un colac economic de salvare înainte de Crăciun, oferindu-se ca Rusia să preia datoriile Ucrainei şi să reducă simţitor preţurile la energie destinate Kievului.
Ianuarie 2014
Demonstraţiile capătă un aspect violent şi apar primele victime din rândul protestatarilor. La sfârşitul lui ianuarie, premierul Mykola Azarov îşi depune demisia.
Valul de proteste erupe din nou la mijlocul acestei luni. La 20 februarie, capitala ucraineană cunoaşte cele mai sângeroase zile din ultimii zeci de ani. 80 de persoane îşi pierd vieţile pe stradă în doar 48 de ore.
În ziua de 22 februarie, Ianukovici dispare pur şi simplu, neştiindu-se nimic clar despre destinaţia lui. Mai târziu, apare pe posturile de televiziune unde susţine că a fost victima unei lovituri de stat. Parlamentul votează îndepărtarea preşedintelui de la putere şi stabileşte noi alegeri prezidenţiale pentru data de 25 mai.
Martie 2014
După ce cu o lună în urmă, comandouri ruseşti înarmate până-n dinţi preluaseră controlul asupra clădirilor administrative din Crimeea, se ţine un referendum în care localnicii sunt chemaţi la urne şi întrebaţi dacă doresc alipirea la "Mama Rusie".
Puterile occidentale au considerat votul o adevărată şaradă, orchestrată sub atenta supraveghere a mitralierelor Moscovei.
La 18 martie, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, semnează un decret prin care Crimeea devine parte integrantă din Federaţia Rusă.
Anexarea Crimeei a atras sancţiuni prompte impuse de SUA şi UE, inclusiv restricţii de călătorie pentru unele personalităţi prolifice din Rusia.
Protestele partizanilor proruşi şi adepţilor separării de sub autoritatea Kievului continuă în unele regiuni din estul Ucrainei.
Mai 2014
La data de 11 martie, separatiştii proruşi din estul Ucrainei, în speţă cei din regiunile Donetsk şi Lugansk, organizează referundumuri. Comunitatea internaţională nu recunoaşte legitimitatea acestor alegeri, iar în ciuda acestei realităţi, fiecare din cele două zone îşi declară unilateral independenţa faţă de Ucraina. Ulterior, Uniunea Europeană semnează un acord provizoriu cu liderii republicilor autonome.
Zborul Malaysia Airlines MH17 este doborât deasupra estului Ucrainei. Toţi cei 298 de oameni aflaţi bord îşi pierd viaţa. Occidentul dă vina pe rebelii proruşi, care neagă implicarea în acest eveniment tragic.
Septembrie 2014
La 5 septembrie, Ucraina şi separatiştii proruşi semnează un armistiţiu fragil în capitala Belaruslui, Minsk. Atacuri sporadice continuă în următoarele luni.
În octombrie 2014, partidele pro-occidentale de la Kiev câştigă detaşat alegerile parlamentare.
Decembrie 2014
Rubla rusă se devalorizeză la jumătate, în primul rând din cauza scăderii drastice a preţului la petrol, dar şi din pricina sancţiunilor economice impuse de Occident, prin care se încearcă penalizarea regimului de la Moscova, pentru situaţia creată în Ucraina.
11 februarie a fost ziua în care mai marii europeni, în frunte cu liderii Franţei şi ai Germaniei, au venit la Minsk, unde timp de peste 16 ore au negociat cu preşedintele Rusiei şi cel al Ucrainei termenii şi condiţiile de restabilire urgentă a păcii.
