Ministerul de Externe al Chinei a transmis condoleanțe pentru moartea Papei Francisc, la mai bine de 24 de ore după anunțul oficial privind decesul Suveranului Pontif, scrie BBC.
UPDATE 11.10 „China și Vaticanul au menținut un contact constructiv și au desfășurat schimburi prietenoase,” a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Guo Jiakun. „China este dispusă să depună eforturi comune cu Vaticanul pentru a promova îmbunătățirea continuă a relațiilor dintre cele două părți.”
Știrea inițială
China nu a transmis încă niciun mesaj oficial privind moartea Papei, într-un context în care relațiile dintre Beijing și Vatican au fost de-a lungul timpului marcate de tensiuni și suspiciuni reciproce, scrie BBC.
În centrul disputei se află chestiunea sensibilă a numirii episcopilor. De la întreruperea relațiilor diplomatice dintre Beijing și Sfântul Scaun în 1951, cele două părți nu au reușit să ajungă la un acord durabil privind cine deține autoritatea în acest proces.
Autoritățile chineze au insistat întotdeauna că statul trebuie să aprobe numirile episcopilor în interiorul granițelor Chinei, o poziție în contradicție cu doctrina Bisericii Catolice, care susține că numirea episcopilor este prerogativa exclusivă a Papei.
Totuși, în 2018, Vaticanul și Beijingul au ajuns la un acord istoric, care a permis Chinei să aibă un cuvânt de spus în desemnarea episcopilor, în schimbul unei recunoașteri de către Sfântul Scaun. Acordul, confidențial în detalii, a fost reînnoit în noiembrie anul trecut, ceea ce a provocat noi controverse și critici.
La momentul reînnoirii, Vaticanul a subliniat că își menține angajamentul pentru un „dialog respectuos și constructiv” cu autoritățile chineze. Cu toate acestea, organizații pentru drepturile omului și membri importanți ai Bisericii au criticat vehement acordul.
Human Rights Watch a declarat că prelungirea înțelegerii echivalează cu o „susținere” a ceea ce numește „pervertirea religiei de către guvernul chinez”. Deși constituția Chinei garantează libertatea religioasă, în practică, activitățile religioase sunt strict controlate de stat, iar bisericile care nu sunt recunoscute oficial sunt adesea supuse represiunii.
O voce critică puternică a fost Cardinalul Joseph Zen, fost episcop de Hong Kong, un susținător vocal al libertății religioase și al independenței Bisericii în fața influenței statului. În 2018, acesta a declarat că acordul Vaticanului cu Beijingul echivalează cu o „trădare” a Bisericii Catolice din China. În 2022, Cardinalul Zen a fost arestat în baza legii privind securitatea națională impusă de Beijing în Hong Kong, gest condamnat la nivel internațional.
Acordul dintre Vatican și China a fost considerat un pas necesar de către unii oficiali ai Bisericii, care au sperat că va duce la o mai bună protecție pentru catolicii chinezi, împărțiți de zeci de ani între Biserica „oficială”, recunoscută de stat, și Biserica „clandestină”, fidelă exclusiv Vaticanului.
Estimările privind numărul catolicilor din China variază între 6 și 12 milioane, dar cifra nu e cunoscută exact, tocmai din cauza diviziunii și lipsei de transparență. Tensiunile dintre credință și autoritatea politică rămân o realitate cotidiană în China, unde partidul comunist își afirmă controlul asupra tuturor structurilor societății.
Moartea Papei – încă nerecunoscută oficial de Beijing – vine într-un moment delicat, în care echilibrul dintre diplomație, religie și politică este extrem de fragil. Rămâne de văzut dacă acest eveniment va influența cursul relațiilor dintre Vatican și China sau dacă tăcerea oficială va fi prelungită, în ton cu abordarea prudentă și uneori ambiguă a autorităților chineze în chestiuni religioase internaționale.
Ştiri video recomandate
