Uniunea Europeană se luptă cu Starlink, compania lui Elon Musk, pe cel puțin cinci fronturi, de la blocarea accesului și sprijinirea rivalilor până la elaborarea unor reguli noi menite să submineze direct dominația tot mai mare a magnatului în industria spațială, scrie POLITICO.
Cel mai bogat om din lume își extinde controlul asupra spațiului și vrea să transforme Starlink, campionul său în domeniul internetului prin satelit, într-un „operator major de telefonie mobilă”.
Vestea recentă că serviciul de nivel militar al sistemului a fost încetinit în Ucraina, slăbind apărarea Kievului împotriva atacurilor rusești, a scos din nou la iveală riscurile dependenței de afacerea unui singur om în timp de război.
În Europa, guvernele și companiile se tem de dependența de tehnologia lui Musk și își intensifică eforturile de a riposta.
„Dependența Ucrainei de Starlink evidențiază vulnerabilitatea sistemelor europene de apărare care se bazează pe tehnologia americană”, a declarat într-un comunicat europarlamentara finlandeză de centru-dreapta Aura Salla. Este „încă un semnal că Europa trebuie să-și reducă periculoasele dependențe tehnologice – cât mai repede”.
POLITICO prezintă cele cinci moduri prin care Uniunea Europeană încearcă să limiteze dominația sateliților lui Musk pe cerul nostru.
1. Drum liber pentru un rival al Starlink
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a pus toată greutatea în spatele unui acord între Airbus, Leonardo și Thales, care vor să-și combine activitățile din domeniul sateliților și al spațiului într-un singur gigant, cu numele de cod „Bromo”, un posibil rival al SpaceX, compania-mamă a Starlink.
„Acesta este tipul de campioni industriali de care avem nevoie dacă Europa vrea să conducă economia spațială de mâine”, a declarat von der Leyen luna trecută, la un summit internațional despre spațiu organizat la Paris. Este extrem de neobișnuit ca președintele Comisiei să își exprime sprijinul pentru o fuziune care nu a fost încă aprobată de autoritățile europene din domeniul concurenței.
Societatea mixtă își propune să copieze o parte din rețeta de succes a SpaceX, reunind sub același acoperiș producția de sateliți, sistemele de la sol și serviciile spațiale. Nu este însă garantat că acordul va trece de regulile antitrust ale UE și, chiar dacă autoritățile îl vor aproba, noua companie ar putea avea nevoie de ani buni pentru a ajunge la dimensiunea și capacitățile afacerilor spațiale ale lui Musk.
2. Musk, ținut departe de frecvențe
La începutul acestui an, Comisia Europeană a decis să rezerve pentru companiile europene părți esențiale din frecvențele pentru sateliți, cunoscute sub numele de spectru, pentru a garanta securitatea și a păstra controlul asupra acestei resurse valoroase.
Porțiunile pe care Europa le vrea pentru ea sunt potrivite pentru a oferi conectivitate mobilă direct pe telefon, fără antene de telefonie sau alte echipamente suplimentare.
Măsura a provocat imediat reacția companiei lui Musk.
„Propunerea creează o probabilitate semnificativă ca europenii să rămână fără servicii de satelit direct pe dispozitiv sau ca noile operațiuni europene să creeze probleme de interferență la nivel global, inclusiv pentru serviciile de urgență, precum cele din Ucraina”, a avertizat SpaceX într-un document de patru pagini obținut de POLITICO.
Acum, guvernele europene lucrează pentru a le permite mai ușor marilor companii europene de telecomunicații să obțină aceste frecvențe râvnite. În cele din urmă, Starlink ar putea solicita în continuare o parte din frecvențe, dar UE vrea să păstreze un control mai strict asupra lor.
3. O rețea europeană de sateliți
UE lucrează la propria constelație de sateliți, numită IRIS², care ar urma să ofere în cele din urmă comunicații securizate pentru guverne și internet de bandă largă fiabil pentru cetățeni.
„Războiul din Ucraina a arătat cât de mult depinde securitatea Europei de spațiu. Și și aici Europa trebuie să facă mai mult, iar aceasta este o nevoie urgentă pe care o avem pentru noi înșine”, a declarat jurnaliștilor purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier.
Planul ambițios are însă deja ani de întârziere. Serviciile ar fi trebuit să pornească în 2024, iar capacitatea maximă să fie atinsă până în 2027. Și costurile au crescut, o parte din factură urmând să ajungă în următorul buget al UE, aflat în plină negociere.
Primii dintre cei 348 de sateliți ai constelației ar urma să fie lansați în 2029, iar serviciile inițiale sunt planificate cel mai devreme pentru 2030, în condițiile în care Starlink are deja peste 10.000 de sateliți pe orbită.
4. O alternativă la Starlink pentru Ucraina
În ultimele săptămâni, forțele ucrainene s-au confruntat cu limitări de viteză ale Starlink, care le-au îngreunat eforturile de a intercepta dronele de atac rusești și de a efectua lovituri la distanță medie.
Sâmbătă, ministrul ucrainean al Apărării a anunțat că serviciile au fost restabilite, permițând forțelor țării să opereze din nou drone la viteză mare, însă la scurt timp Musk a scris pe X că Kievul încalcă termenii de utilizare ai Starlink folosind serviciul pentru atacuri ofensive cu drone.
Episodul a crescut presiunea asupra executivului european de a permite Kievului accesul la un proiect existent de comunicații securizate prin satelit, administrat de mai multe state membre, numit Govsatcom.
Sistemul a devenit operațional la începutul lui 2026 și are rolul de a susține serviciile critice de comunicații ale guvernelor până când constelația IRIS² va deveni funcțională.
Negocierile dintre Bruxelles și Kiev au început oficial în martie 2026, dar nu au dus încă la niciun progres. Nici Govsatcom nu ar putea egala ce oferă Starlink, deși ar putea servi drept soluție de rezervă.
„Ce nu înțeleg este de ce Comisia Europeană și statele membre nu au făcut tot posibilul pentru a ajunge rapid la un acord care să permită Ucrainei să beneficieze de el”, a declarat într-un interviu europarlamentarul francez Christophe Grudler.
5. Război juridic împotriva Starlink
Legiuitorii de la Bruxelles lucrează în prezent la cel puțin trei proiecte legislative și inițiative de reglementare care ar putea împiedica, încetini sau complica extinderea Starlink în Europa.
Negociatorul-șef al Parlamentului European pentru reforma regulilor din telecomunicații, centristul polonez Michał Kobosko, vrea ca Musk să respecte noile reguli privind securitatea lanțului de aprovizionare atunci când solicită autorizarea UE pentru serviciile Starlink, potrivit propunerii sale, precum și obligații mai stricte privind păstrarea datelor, modul în care sunt gestionate interceptările legale și desemnarea unor reprezentanți legali.
În paralel, prima lege a UE privind spațiul, aflată în prezent în dezbatere, ar urma să impună Starlink și altor operatori străini de sateliți noi reguli privind securitatea cibernetică, deșeurile spațiale și protecția mediului.
Aceste reguli s-ar putea să nu fie suficiente pentru a opri Starlink, dar Departamentul de Stat al SUA le-a criticat dur, într-o consultare recentă, numindu-le „poveri de reglementare inacceptabile”, care „par să vizeze în mod special companiile americane”. Șeful autorității americane de reglementare în comunicații, Brendan Carr, a declarat pentru POLITICO în martie că SUA vor riposta și vor impune restricții serviciilor europene dacă jucătorii americani vor fi împiedicați.
Starlink nu a oferit un punct de vedere pe această temă jurnaliștilor de la POLITICO.
