Franța face presiuni asupra Germaniei pentru ca aceasta să definească modul în care ar folosi rachetele cu rază lungă de acțiune în cazul unui conflict cu Rusia, avertizând că, în lipsa unor reguli clare, Europa riscă să fie atrasă accidental într-un război nuclear, scrie Financial Times.
Parisul poartă discuții cu oficiali germani pentru a alinia doctrina Berlinului privind utilizarea armelor capabile să execute așa-numitele „lovituri de precizie în adâncime” (Deep Precision Strikes – DPS) cu strategia nucleară a Franței, potrivit a șase surse familiarizate cu discuțiile.
Un oficial francez a avertizat că ar fi posibil ca o țintă rusească să fie atacată cu o armă convențională, dar să se ajungă la „un răspuns nuclear”. El a adăugat: „Dacă rușii nu interpretează corect semnalul, ai putea ajunge la pragul nuclear fără să-ți dai seama”.
Îngrijorările Franței apar în contextul în care Germania, alături de un grup de alte țări, printre care Marea Britanie, Polonia, statele nordice și cele baltice, își consolidează semnificativ arsenalul de arme cu rază lungă de acțiune, pentru a întări descurajarea europeană împotriva Moscovei.
Berlinul achiziționează și dezvoltă o serie de rachete lansate de la sol, cu raze de acțiune între 500 și peste 2.000 de kilometri, care ar permite forțelor sale armate să lovească ținte aflate adânc în teritoriul Rusiei.
Demersul face parte din eforturile Germaniei de a conduce procesul de reînarmare al Europei, ca răspuns la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și la angajamentele tot mai șovăielnice ale SUA față de securitatea continentului sub administrația președintelui Donald Trump.
Însă efortul de a achiziționa arme cu rază lungă de acțiune a ridicat întrebări legate de momentul și modul în care acestea ar fi folosite, dar și de tipul de reacție pe care l-ar provoca din partea Kremlinului.
Franța poartă discuții despre doctrina sa nucleară cu mai multe țări europene, după ce președintele Emmanuel Macron a anunțat în martie că va deschide dezbaterea privind modul în care programul nuclear francez le-ar putea proteja.
Parisul se concentrează însă în special asupra Germaniei, având în vedere bugetul său mare pentru apărare, de 780 de miliarde de euro în cei cinci ani până la finalul lui 2030, și planurile ambițioase de reînarmare.
Oficialii francezi se tem că, prin conceptul de „descurajare avansată” lansat de Macron, Moscova ar putea trage Parisul la răspundere pentru loviturile executate de parteneri.
„Dacă inviți pe cineva în casa ta, ești responsabil dacă îi dă foc”, a spus un oficial care cunoaște detaliile discuțiilor.
Ca stat cu arme nucleare, a explicat unul dintre oficiali, Franța și-a dezvoltat o „gramatică și un vocabular nuclear”, pe care le-a descris drept regulile „nescrise” de angajare.
„Sunt obișnuințe pe care le-am dezvoltat în timp. Germanii nu le au”, a spus el. „Ar fi mult mai bine să existe o doctrină clară și destul de publică, astfel încât rușii să nu interpreteze niciodată greșit un semnal sau să nu înțeleagă greșit ceva”.
Un oficial german de rang înalt a declarat că Berlinul „nu ar putea fi mai de acord” cu ideea că statele europene au nevoie de „o doctrină comună și o înțelegere comună asupra treptelor de escaladare”. El a spus că Germania a fost cea care a deschis, în urmă cu trei ani, discuția despre necesitatea consolidării mijloacelor convenționale de descurajare împotriva Moscovei.
„Nu e ceva ce cer francezii și noi ne opunem”, a adăugat el. „Achiziția acestor capabilități DPS trebuia neapărat să fie însoțită de o înțelegere comună asupra modului în care sunt folosite. A fost clar de la început”.
Oficialul german a spus că discuțiile formale au fost amânate din cauza dezbaterii interne din Franța privind viitorul strategiei sale nucleare, dar că acum capătă avânt. Un posibil rezultat ar fi o declarație comună a Germaniei, Franței și Marii Britanii prin care să își definească abordarea comună, a spus el, avertizând însă că acest moment este încă departe.
Și un oficial britanic de rang înalt a minimalizat temerile Franței.
„Cultura strategică a Germaniei evoluează rapid și credem cu tărie că ar trebui să susținem acest lucru, nu să ne agățăm de stereotipurile trecutului”, a declarat el.
Marea Britanie, singura altă putere nucleară dintre membrii europeni ai NATO, poartă discuții similare cu Germania, în cadrul planurilor celor două țări de a dezvolta împreună arme cu o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri, în baza unui acord bilateral de apărare semnat în 2024. Cele două țări discută și dacă Franța s-ar putea alătura programului, a precizat oficialul britanic.
El a avertizat că există uneori „confuzie” în privința termenului de lovitură de precizie în adâncime. Scopul principal este degradarea „potențialului de luptă” al inamicului, prin lovirea unor obiective precum centre de comandă și control, noduri logistice, depozite de muniție sau fabrici de armament, dar nu și clădiri guvernamentale sau instalații nucleare.
„Toți suntem conștienți de necesitatea de a nu provoca o escaladare până la nivel nuclear”, a mai precizat oficialul britanic.
Dezbaterea tot mai amplă privind armele cu rază lungă de acțiune scoate la iveală tensiunile generate de decizia Germaniei de a-și asuma un rol de lider în apărarea și securitatea Europei, în ruptură cu atitudinea prudentă adoptată în deceniile de după Al Doilea Război Mondial. Ea ilustrează, totodată, consecințele retragerii SUA de pe continent și riscul ca aceasta să deschidă noi tensiuni între statele europene.
Liderii politici și militari germani sunt dornici să își prezinte planurile pentru o serie de noi capabilități, precum recunoașterea și informațiile prin satelit, drept resurse europene, nu doar germane.
Ingo Gerhartz, generalul german care conduce comandamentul NATO responsabil de apărarea Europei Centrale și a flancului estic, a spus că același lucru ar trebui să fie valabil și pentru loviturile de precizie în adâncime.
„Multe dintre statele din prima linie sunt acum capabile să execute o lovitură de precizie în adâncime”, a declarat Gerhartz săptămâna trecută, la Conferința de Securitate de la Berlin. El a avertizat însă că astfel de decizii trebuie luate întotdeauna în consultare cu ceilalți aliați NATO, „pentru că orice ar face o singură națiune împotriva Rusiei, ei vor atribui întotdeauna acel lucru întregii NATO”.
Gerhartz a spus că DPS este o capabilitate pe care „trebuie să o integrăm în întreaga politică a Alianței”.
Franz-Stefan Gady, analist militar cu sediul la Viena, a declarat că este esențial ca Berlinul să stabilească „prioritățile de țintire, gestionarea escaladării și autorizarea”, pentru ca aceste arme să aibă suficientă greutate ca factor de descurajare și pentru a reduce riscul unor neînțelegeri.
„Principala mea îngrijorare ține de conducerea politică a Germaniei. Nu cred că înțeleg cu adevărat cum își imaginează Bundeswehrul lupta împotriva rușilor sau cât de crucial este să lovești ținte aflate adânc în Rusia, dacă planul Bundeswehrului și al NATO pentru înfrângerea armatei ruse trebuie pus în practică”, a adăugat acesta. „Acest lucru trebuie dezbătut mult mai în detaliu, poate nu public, dar cu siguranță între liderii politici și militari”.
Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a declarat: „Dezvoltăm capabilități de lovire de precizie în adâncime împreună cu Marea Britanie și analizăm posibilitatea includerii Franței”.
Palatul Élysée nu a răspuns solicitării de comentarii.
