Franța vrea să-i oblige pe protestatari să plătească pagube de până la 10.000 de euro, chiar dacă n-au spart nimic

Emmanuel Macron este acuzat de sindicate că încearcă să îngrădească dreptul fundamental al francezilor de a protesta, în condițiile în care Guvernul grăbește adoptarea unui proiect de lege care i-ar obliga pe protestatari să plătească pagubele provocate de vandalisme în timpul manifestațiilor de stradă, chiar dacă nu le-au produs ei înșiși, scrie The Guardian.

Președintele francez, al cărui mandat se încheie la primăvară, se confruntă de mai bine de o lună cu proteste în care elevii de liceu au blocat școlile, cerând soluții pentru absențele profesorilor, renovarea clădirilor degradate și schimbări ale platformei de admitere la universități.

Sindicatele și protestatarii antiguvernamentali din mișcarea „vestelor galbene” li s-au alăturat acum în manifestații de stradă tot mai ample, pe fondul unei crize sociale care se adâncește și care privește nu doar școlile, ci și costul vieții și serviciile publice.

Autoritățile au întărit măsurile de securitate și au impus restricții pentru manifestații, după ce, la începutul lunii, Franța a trăit una dintre cele mai violente zile din ultimii ani, când protestele, în mare parte pașnice, au fost umbrite de jafuri, incendii și vandalizarea unor clădiri ale statului.

Senatul francez va dezbate săptămâna aceasta proiectul de lege „vandalii plătesc”, propus de Guvern.

Potrivit acestuia, o persoană care participă la un protest ar putea fi obligată să plătească până la 10.000 de euro pentru pagube și acte de vandalism, chiar dacă nu le-a comis ea însăși, în cazul în care a continuat să manifesteze în apropiere sau făcea parte din același grup cu autorii. Proiectul prevede și folosirea pe scară mai largă a dronelor deasupra protestelor.

Prim-ministrul Sébastien Lecornu a declarat că proiectul de lege, pregătit inițial după violențele izbucnite în mai, după victoria echipei Paris Saint-Germain în fața lui Arsenal în Liga Campionilor, este „absolut esențial”, după jafurile și incendiile din timpul recentelor manifestații din toată Franța.

Proiectul vine într-un moment în care Guvernul se chinuie să țină sub control criza. Marine Le Pen, liderul partidului de extremă dreapta și anti-imigrație Rassemblement National (RN), și-a consolidat statutul de favorită pentru alegerile prezidențiale de la primăvară, încercând să-și întărească imaginea de apărătoare a ordinii și să sprijine poliția.

Le Pen, care a contestat la cea mai înaltă instanță din Franța condamnarea sa pentru deturnarea unor fonduri ale Parlamentului European, și-a lansat duminică campania prezidențială, la un miting la Orléans, unde a promis să „readucă ordinea în Franța”.

RN susține că proiectul „vandalii plătesc” a fost inițial ideea partidului, iar Le Pen a promis că se va asigura că pagubele vor fi plătite de cei care provoacă revolte.

„Vandalii vor plăti, iar dacă le va lua toată viața să plătească, atunci își vor petrece toată viața plătind”, le-a spus Le Pen celor peste 8.000 de susținători care o aplaudau la miting.

„Vom restabili statul de drept. Cine poate susține că există stat de drept atunci când hoarde de oameni vin să ne jefuiască și să ne incendieze clădirile?”, a adăugat ea.

Éric Coquerel, din partidul de stânga radicală La France Insoumise al lui Jean-Luc Mélenchon, a declarat duminică că legea „vandalii plătesc” „ar însemna sfârșitul manifestațiilor de stradă” în Franța, pentru că oamenii nu ar mai vrea să riște să fie trași la răspundere și obligați să plătească până la 10.000 de euro pentru acte de vandalism pe care nu le-au comis.

Senatorul comunist Fabien Gay a declarat pentru postul parlamentar Public Sénat: „Nicio manifestație nu ar mai putea avea loc în țara noastră”.

Într-o scrisoare deschisă publicată în Le Monde, sindicatele de stânga și Liga Franceză pentru Drepturile Omului au scris: „Această lege nedreaptă, care reprezintă un atac grav la adresa libertății de a manifesta, ar trebui abandonată, altfel riscăm un pas major înapoi pentru statul de drept”.

La protestele din acest weekend, mulți oameni și-au exprimat furia față de Macron, după ce acesta a interzis manifestațiile neorganizate de sindicate, pe care Guvernul le-a considerat „nelegitime”, și i-a ținut pe toți protestatarii departe de centrele orașelor.

Deși Macron nu a decretat stare de urgență, Guvernul și autoritățile locale au introdus limitări ale dreptului de a manifesta, inclusiv interdicția adunărilor în fața școlilor și a manifestațiilor în centrele orașelor, precum și restricții de circulație pe timp de noapte în unele locuri și prelungirea perioadei de reținere pentru numărul record de persoane arestate.

La manifestațiile din acest weekend, mulți au spus că au ieșit în stradă pentru a apăra dreptul francezilor de a protesta.

Protestele de stradă sunt văzute în Franța ca o modalitate fundamentală prin care oamenii își pot face auzită vocea în fața unui stat centralizat și au fost folosite în mod constant pentru a critica schimbări legislative, de la reforma pensiilor până la căsătoriile între persoane de același sex.

Serge Slama, profesor de drept public la Universitatea Grenoble Alpes, a declarat pentru revista Télérama: „Deși starea de urgență a fost exclusă deocamdată (de Emmanuel Macron), am văzut o serie de decrete care aduc o restrângere amplă a libertăților publice”.

El a precizat că situația este „fără precedent” și că ar avantaja extrema dreaptă dacă aceasta ar câștiga alegerile de anul viitor, pentru că i-ar permite să impună noi măsuri represive fără să modifice legea.

Lecornu se va întâlni luni cu reprezentanții elevilor de liceu care protestează, în condițiile în care Guvernul este presat să răspundă revendicărilor lor prin finanțare și renovarea școlilor, pentru a evita noi blocaje.