Gabriela Dancău a făcut bilanțul mandatului său în aceeasi zi în care incheie sejurul la Madrid și îți incepe noua etapă de reprezentant al țării noastre la Roma.
În plină criză în țara vecină, Ucraina, cu Rusia, Dancău a explicat presei spaniole poziția Bucureștiului în conflict, după desfășurarea trupelor americane în Europa de Est.
Diplomatul român a explicat cum ne-ar afecta un conflict militar în Ucraina: ”În primul rând, vorbim de o amenințare reală la adresa suveranității și integrității teritoriale a statului vecin și de o încălcare gravă și repetată a ordinii internaționale, evenimente care au loc la câteva sute de kilometri de granițele României și, implicit, cele ale NATO și ale UE. În al doilea rând, este vorba despre așteptările nerealiste ale Federației Ruse cu privire la reducerea prezenței militare aliate pe flancul estic al NATO în schimbul unei regândiri a atitudinii față de Ucraina. Amenințarea utilizării forței, încercarea metodică de a submina actualii parametri ai arhitecturii europene de securitate și încercările de a recrea ”sfere de influență” sunt inacceptabile. Vă reamintesc că prezența aliaților în România este rezultatul unor decizii luate la cel mai înalt nivel de liderii aliați și puse în aplicare de structurile politice și militare aliate responsabile de aceasta, este o reacție strict defensivă față de comportamentul din ce în ce mai agresiv al rușilor”.
”Sunt amenințate o serie de principii fundamentale, fie că vorbim de suveranitatea și integritatea teritorială a statelor sau de neutilizarea forței sau de amenințarea cu forța, fie de dreptul fiecărui stat de a-și alege propriile aranjamente de securitate după cum consideră adecvate, în conformitate cu deciziile sale suverane și, în același timp, utilizarea vechiului concept de sfere de influență este interzisă. Gândiți-vă la ce ar însemna dacă un stat terț ar limita opțiunile de politică externă ale Spaniei și ar cere, sub amenințarea forței, să revină la statutul său preconstituțional. Când ne referim la o serie de valori importante ale NATO - apărarea colectivă sau securitatea prin cooperare, aceasta din urmă exprimată prin politica ușii deschise, adică dreptul fiecărui stat de a solicita aderarea la NATO -, aici este clar că atunci când Rusia cere ca Alianța Nord-Atlantică să nu fie extinsă, o astfel de cerere nu poate fi acceptată, deoarece procesul de extindere a NATO depinde numai de voința și acțiunea statului solicitant și de o decizie care în NATO este luată prin consensul statelor aliate. Spania știe acest lucru și îl înțelege bine, este un stat care anul acesta sărbătorește patru decenii de apartenență la NATO, a găzduit două Summituri Aliate”, a explicat Gabriela Dancău pentru El Mundo.
”Invadarea Ucrainei de către Rusia ar însemna o agresiune împotriva unui stat vecin care este prieten cu România, stat cu care România a sărbătorit la 1 februarie 30 de ani de relații diplomatice, dar cu care întreține și relații economice și umane regulate. Vorbim despre un stat democratic, care are dreptul de a decide în mod liber cursul politicii sale externe și de securitate. O invazie a Ucrainei ar avea consecințe dramatice pentru cetățenii ucraineni ai teritoriilor invadate, care cel mai probabil s-ar refugia din conflict în zone mai sigure ale propriului stat, dar și în statele vecine, membre ale NATO și UE, aflate sub umbrela securității colective. Aceste evaluări sunt împărtășite de toate statele aliate de pe flancul estic”, a spus ambasaboarea.
Pe 3 februarie, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a găzduit runda de consultare București Format 9 (B9) la nivelul miniștrilor de externe, cu participarea ministrului de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, ca dovadă de solidaritate și sprijin pentru securitatea și stabilitatea Ucrainei, precum și suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia.
”Pe de o parte, există perspectiva unui sprijin intensificat pentru Ucraina. Pe de altă parte, Federația Rusă riscă să primească sancțiuni la nivel european, pe care România le va susține. După cum s-a decis la Consiliul European din decembrie și la reuniunea miniștrilor de externe din ianuarie, aceste sancțiuni vor avea consecințe masive și costuri grave pentru Federația Rusă și fiecare stat va trebui să suporte o parte din aceste costuri”, a adăugat.
Întrebat dacă România este pregătită să primească refugiați în cazul în care va exista un conflict armat în Ucraina, oficialul a răspuns afirmativ: ”rezerva strategică a României este concepută pentru a primi posibili refugiați, dar este de preferat să aspirăm mai întâi la de-escaladarea situației”.
