Compania MOL susține că ar putea renunța treptat la importurile de petrol rusesc până la sfârșitul anului 2027, însă directorul György Bacsa avertizează că prețurile mai mari la energie ar putea alimenta instabilitatea politică în Ungaria și Slovacia. Acesta solicită fonduri UE pentru extinderea rutelor alternative de conducte, în contextul în care Bruxelles-ul își menține obiectivul de a renunța la energia din Rusia, scrie Euronews.
Compania ungară de petrol și gaze MOL anunță că va fi pregătită din punct de vedere tehnic să elimine importurile de petrol rusesc până la finalul anului 2027, solicitând totodată mai multe fonduri europene pentru a sprijini tranziția de la energia rusească.
Într-un interviu pentru Euronews, directorul executiv al MOL Ungaria, György Bacsa, a avertizat că reducerea dependenței Ungariei de țițeiul rusesc ar putea duce la creșterea costurilor cu energia, declanșând tulburări sociale și alimentând instabilitatea politică în Ungaria și Slovacia – ambele țări rămânând puternic dependente de petrolul din Rusia.
Odată cu instalarea unui nou guvern la Budapesta, MOL va solicita pentru prima dată fonduri europene pentru diversificarea surselor de energie. Această schimbare marchează o ruptură față de era Viktor Orbán, perioadă în care Ungaria a rămas puternic dependentă de petrolul rusesc și a ales să nu participe la unele inițiative energetice ale UE.
Potrivit unui studiu al FMI din 2025, o întrerupere completă a livrărilor de energie din Rusia ar putea majora cheltuielile energetice ale Ungariei cu aproximativ 15% până în 2030, punând o presiune suplimentară asupra securității sale energetice.
Comisia Europeană precizează că ponderea Rusiei în importurile de petrol ale UE a scăzut de la 27% în 2021 la doar 2%. Ungaria și Slovacia rămân singurele state membre care mai importă volume semnificative de țiței rusesc prin conducta Drujba, construită în perioada sovietică.
În Ungaria, prețurile la benzină și motorină au crescut abrupt în acest an, atrăgând critici din partea partidelor de opoziție.
„Acest lucru ar putea trage serios înapoi aceste economii, ceea ce ar putea duce la o criză politică, iar consecințele acestei crize politice ar fi imprevizibile și ar putea avea repercusiuni asupra întregii politici europene”, a declarat Bacsa, care ocupă și funcția de director de strategie al grupului.
El a refuzat să ofere detalii suplimentare despre prețul petrolului rusesc. Țițeiul Ural se tranzacționează în prezent la aproximativ 60 de dolari pe baril, cu circa 34% sub cotația Brent.
Bacsa a subliniat că MOL respectă toate normele și sancțiunile UE și își menține angajamentul de a-și diversifica sursele de aprovizionare cu energie.
„În criza actuală, aceasta nu mai este o problemă marginală în care ești pur și simplu dispus să plătești cu 10 sau 20 la sută mai mult pentru energie verde sau non-rusească”, a precizat el.
MOL cere fonduri UE pentru extinderea conductelor
Bacsa a afirmat că restricțiile impuse proiectelor din domeniul combustibililor fosili împiedică MOL să acceseze finanțare europeană pentru a extinde rețeaua de conducte necesară diversificării aprovizionării și consolidării securității energetice.
Europa Centrală și de Est a rămas în urma Europei de Vest în ceea ce privește infrastructura de conducte, a susținut el.
„Acest dezavantaj, această inegalitate, trebuie abordată undeva. Susțin un program european țintit, cu resurse europene dedicate, pentru conectarea infrastructurii de gaze, electricitate, petrol și produse petroliere”, explică acesta.
Anna Kaisa Itkonen, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, nu a exclus posibilitatea discutării proiectelor de infrastructură pentru combustibili fosili, dar a subliniat că reducerea dependenței de energia rusească reprezintă prioritatea europeană.
„Nu am un răspuns pe loc dacă am avea finanțare sau care ar fi opțiunile. Însă prioritatea noastră este ca statele membre să aibă politici energetice diversificate, astfel încât să nu mai primească petrol, gaze și GNL din Rusia”, a declarat Anna Kaisa Itkonen.
O componentă esențială a strategiei de diversificare a MOL este conducta Adria, care face legătura între Croația și Ungaria și ar putea oferi o alternativă la ruta Drujba.
MOL și operatorul de stat al conductelor din Croația, JANAF, sunt blocați de ani de zile în dispute privind capacitatea de transport, taxele de tranzit și transportul țițeiului rusesc către Ungaria și Slovacia.
MOL a solicitat Comisiei Europene să medieze un litigiu legat de testarea capacității pe tronsonul croat al conductei.
„Întrebarea dacă testul Janaf va depăși acum acest obstacol este una foarte importantă pentru noi”, a declarat Bacsa. „Dar chiar și atunci, nu ar trebui să renunțăm la obiectivul nostru de a fi în centrul mai multor sisteme diversificate de conducte, în loc să fim la capătul unei singure conducte. Decizia anterioară a Janaf de a nu efectua testarea a creat o problemă concretă pentru noi”.
MOL este interesată, de asemenea, de conectarea Ungariei la conducta TAL, care leagă orașul Trieste de Germania. Compania ar saluta totodată reluarea operațiunilor conductei Drujba pe tronsonul dintre Brodî și Odesa, în Ucraina.
Săptămâna trecută au izbucnit tensiuni politice majore între Kiev și Budapesta din cauza acestei conducte – al cărei nume se traduce din rusă prin „Conducta Prieteniei” – după ce a devenit nefuncțională.
