Râuri de foc şi gheaţă au început să curgă într-un val de lavă care coboară neîncetat de pe marginea vulcanului Holuhraun, pe o suprafaţă mai mare decât insula Manhattan, odată cu erupţia cea mai puternică înregistrată din secolul 18 şi până acum.
Vatnajökull, unul dintre cei mai masivi gheţari din Islanda, a devenit încă din luna august a anului trecut scena unui fenomen spectaculos, atunci când lava a ieşit la suprafaţă prin fisurile nordice.
Acum, a devenit cea mai violentă erupţie după cea a vulcanului Laki, din anii 1783-1784, când 20% din polulaţia insulei a pierit.
La începutul lunii ianuarie, NASA estima că suprafaţa de lavă revărsată va depăşi 84 de km pătraţi.
Cu toate că densitatea populaţiei în regiune este destul de scăzută, autorităţile au decis evacuarea mai multor comunităţi şi au atenţionat turiştii şi alpiniştii să nu se apropie de Holuhraun din cauza gazelor toxice emise.
Specialiştii Institutului de Ştiinţe ale Pământului, din cadrul Universităţii Islandeze, au măsurat grosimea valului de lavă. Astfel, în partea estică stratul de lavă măsura 10 m grosime, în centru avea 12 m grosime, iar pe versantul vestic, lava avea o grosime de 14 m. În total, se estimează că până acum s-a scurs peste 1 km cub de lavă.
"Sunt semne care indică o posibilă calmare a activităţii vulcanice. Seismele peste 5 grade/Richter au devenit din ce în ce mai rare, dar asta nu înseamnă că erupţia se va opri curând. Ea ar putea să dureze câţiva ani de acum înainte", spune un vulcanolog din cadrul Universităţii Edinburgh, John Stevenson.
