Japonia este o ţară care a îndurat multe. Dacă ar fi să ne uităm numai la modul în care a reînviat după dezastrul lăsat de tsunami-ul devastator, am putea trage o concluzie preţioasă.
Aici a fost reinventat cultul muncii. Oamenii muncesc nu din obgligaţie, ci pentru că au realizat că numai aşa se pot dezvolta şi pot supravieţui printre coloşi. Însă acest fenomen a dat naştere la multe probleme.
Oamenii pur şi simplu mor din cauza epuizării. Astfel a luat naştere fenomenul Karoshi. Acum există un hotline naţional Karoshi, o carte Karoshi pentru cei care au nevoie de ajutor şi chiar o lege în baza căreia familiile victimelor primesc un ajutor guvernamental în valoare de cateva mii de dolari, scrie Japan Culture.
Anul trecut, peste doua mii de oameni au murit, epuizaţi de prea multa muncă. Deşi iniţial s-a admis că au existat doar 80 de victime între 1987 si 1989, analiştii au concluzionat că, numai in 1990, au murit, din pricina karoshi, peste zece mii de oameni.
În ciuda eforturilor guvernamentale, numărul deceselor cauzate de suprasolicitare creşte. După cum se ştie, japonezii muncesc mult. Pentru a-şi asigura succesul profesional, rămân, voluntar, multe ore peste program. Exista cazuri în care angajaţii lucrează întreaga zi. Anul trecut, un bărbat de 45 de ani, care a muncit chiar şi 114 ore suplimentare pe lună, în slujba companiei la care era angajat, a decedat.
Primul caz de karoshi a fost consemnat inca din 1969. Câţiva ani mai târziu, ministerul japonez al muncii a început publicarea statisticilor anuale referitoare la decesele karoshi. Deşi iniţial s-a admis că au existat doar 80 de victime între 1987 şi 1989, o comisie de anchetă a concluzionat că, într-un singur an (1990), au murit din pricina karoshi peste zece mii de oameni.
Tragedia din familia fostului ministru de finanţe Eugen Dijmărescu arată din nou cât de periculos este acest fenomen. Fiica fostului ministru a fost găsită fără suflare într-o cameră de hotel din insula japoneză Okinawa. Din primele informaţii, cauza decesului a fost un atac de cord survenit pe seama unei activităţi profesionale intense şi stresante.
Alina Dijmărescu ar fi împlinit anul acesta, în octombrie, 37 de ani. Era necăsătorită şi a ajuns în Japonia alături de tatăl ei, care a activat acolo ca ambasador al României.
