Westergaard avea 86 de ani iar decesul său vine în urma unei lungi suferințe, anunță BBC, care citează presa daneză.
Artistul a lucrat de la începuturile anilor '80 pentru publicația conservatoare Jyllands-Posten.
Westergaard a devenit cunoscut la scară internațională pentru desenele sale în care profetul Mohamed era înfățișat în impostaze considerate insultătoare de către musulmani.
Între aceste caricaturi, probabil cea mai cunoscută este cea în care profetul poartă pe cap o bombă în turban.
Ziarul pentru care a lucrat Westergaard a publicat 12 caricaturi controversate. Publicarea lor a fost urmată de proteste în Danemarca și de plângeri din partea mai multor ambasade ale statelor cu religie majoritar islamică.
Moștenire mortală: atacul de la Charlie Hebdo
Protestele s-au amplificat și au devenit internaționale în februarie 2006. La momentul respectiv, presa internațională a consemnat faptul că ambasadele daneze au fost atacate iar revoltele s-au soldat cu zeci de morți.
Publicația satirică franceză Charlie Hebdo, care a publicat caricaturile, a fost în 2015 ținta unui atac terorist.
În data de 7 ianuarie 2015, frații Said și Cherif Kouachi au ucis 12 oameni la sediul din Paris al revistei, fiind uciși, la rândul lor, într-o confruntare cu poliția două zile mai târziu.
Frații Kouachi au părăsit scena masacrului de la Charlie Hebdo strigând, potrivit martorilor, că "l-au răzbunat pe profetul Mohamed".
Ulterior, potrivit unui alt martor, ei au spus că aparțin grupării "Al Qaeda din Yemen".
Viața sub protecția poliției, după publicarea caricaturilor cu Mohamed
Caricaturistul danez a primit numeroase amenințări cu moartea și a fost ținta mai multor tentative de asasinat.
În 2008, serviciile de informații daneze au anunțat arestarea a trei persoane care au fost ulterior acuzate că plănuiau asasinarea lui Westergaard.
Doi ani mai târziu, poliția daneză a arestat un somalez de 28 de ani, înarmat cu un cuțit, în casa artistului.
Somalezul a fost condamnat în 2011 la nouă ani de închisoare pentru terorism.
În ultimii săi ani de viață, Westergaard a fost nevoit să trăiască la o adresă secretă, păzit de gărzi de corp.
În 2008, într-un interviu pentru Reuters, el a spus că nu regretă nimic în ceea ce privește caricaturile a căror publicare a dus la violențe și crime.
Westergaard a arătat că desenele sale au provocat "o importantă dezbatere despre locul Islamului în țările vestice cu valori seculare".
"Aș proceda la fel, pentru că, într-un fel, cred că această 'criză a caricaturilor' este un catalizator care accelerează adaptarea Islamului. Vorbim despre două culturi, două religii, așa cum n-am mai făcut-o și asta este important", a estimat el.
