În timp ce liderii lumii se reunesc la un summit al ONU pentru a proteja animalele și plantele lumii, un grup de oameni de știință face presiuni pentru protejarea unui alt regn, la fel de divers, despre care spun că este prea des uitat: ciupercile, potrivit cbc.ca.
Ciupercile de pe Pământ cântăresc de șase ori mai mult decât toate animalele lumii la un loc, iar numărul speciilor este estimat la 5 milioane, de la ciupercile comestibile până la organisme microscopice care îndeplinesc roluri esențiale în ecosisteme.
„Fără ciuperci, lumea așa cum o cunoaștem [noi] nu ar exista”, spune micologul chilian Giuliana Furci.
Cu toate acestea, ciupercile nu au fost incluse în mod tradițional în eforturile de protejare a plantelor și animalelor, un lucru care i-a atras atenția lui Furci în urmă cu mai mulți ani.
„Când mi-am dat seama că nu erau incluse în legislația de mediu, sentimentul de nedreptate a fost atât de profund”, și-a amintit Furci. Ca răspuns, în 2012 a înființat Fungi Foundation, despre care crede că este prima organizație nonprofit dedicată conservării ciupercilor din întreaga lume.
De atunci, au apărut și alte organizații, inclusiv Mycosphaera, cu sediul în Canada, care formează împreună Rețeaua Globală pentru Conservarea Ciupercilor (Global Fungal Conservation Network). Miercuri, coaliția a lansat Strategia Globală pentru Conservarea Ciupercilor în cadrul conferinței ONU privind biodiversitatea COP17, desfășurată la Erevan, în Armenia.
Reuniunea ONU evaluează progresele înregistrate în aplicarea Cadrului global pentru biodiversitate Kunming-Montreal din 2022, un acord mondial care prevede protejarea, până în 2030, a 30% din suprafața terestră a planetei, a apelor interioare și a zonelor marine, precum și mobilizarea unor fonduri anuale de miliarde de dolari pentru biodiversitate.
Deși acordul menționează în mod explicit necesitatea de a echilibra sănătatea oamenilor, a animalelor, a plantelor și a ecosistemelor, ciupercile nu sunt menționate.
Furci a declarat că a vorbi despre floră și faună fără a include ciupercile este „învechit”, întrucât acestea au fost recunoscute ca regn separat în 1969 și sunt esențiale pentru supraviețuirea multor plante și animale.
„Ciupercile sunt organisme care joacă un rol atât de important în mediu (...) încât excluderea lor ne oferă o imagine complet incompletă a vieții de pe Pământ și a funcționării ecosistemelor, precum și a modului în care putem aborda diversele crize cu care ne confruntăm, de la schimbările climatice la pierderea biodiversității”, a declarat ea înainte de a pleca la COP17.
Allison Walker a început să observe ciupercile sălbatice de toate formele, dimensiunile și culorile încă din copilărie, când mergea cu familia în camping în Parcul Algonquin.
„Le inventam nume, precum «Frații Gogoșică» sau «Regele Clătitelor»”, și-a amintit ea.
De fapt, multe ciuperci nu au „nume adevărate”, a spus Walker, în prezent profesoară de biologie la Universitatea Acadia din Wolfville, Nova Scotia, deoarece mai puțin de 5% dintre ele au fost descrise oficial.
Ciupercile se confruntă cu amenințări la fel de mari
Însă ciupercile monitorizate de oamenii de știință se confruntă cu amenințări la fel ca plantele și animalele. În martie anul trecut, Lista Roșie a IUCN, care evaluează și monitorizează riscul de dispariție a speciilor din întreaga lume, a inclus încă 1.300 de specii de ciuperci, dintre care cel puțin 411 sunt amenințate cu dispariția.
Numărul ciupercilor evaluate reprezintă încă doar o mică parte din cele 96.000 de specii de animale și 176.000 de specii de plante incluse pe listă.
Furci a spus că ciupercile se confruntă cu multe dintre aceleași amenințări ca alte organisme, inclusiv fungicidele, îngrășămintele, fragmentarea habitatelor, pierderea habitatelor și schimbările climatice.
„Și totuși”, a spus ea, „nu am încercat niciodată să adaptăm măsurile (...) pentru a le asigura supraviețuirea”.
Furci afirmă că asemenea măsuri nu ar aduce beneficii doar ciupercilor în sine.
„Plantele nu pot trăi în afara apei fără ciupercile de pe rădăcinile lor”, a spus ea. „Erbivorele nu pot digera plantele pe care le mănâncă fără ciupercile din stomacurile lor. (...) Depindem enorm de ciuperci pentru hrană, medicamente și multe alte lucruri”.
Ciupercile joacă, de asemenea, roluri esențiale în descompunere și în reciclarea nutrienților.
Walker a spus că, deoarece atât de multe alte organisme depind de ciuperci, înțelegerea acestor relații este adesea importantă pentru refacerea habitatelor și poate ajuta la explicarea motivului pentru care unele proiecte de restaurare eșuează.
În Canada, printre speciile de ciuperci care ar putea fi în pericol se numără witch's cauldron, din nordul provinciei Columbia Britanică, care seamănă cu o uriașă ciupercă neagră de tip „puf”, și pepper pot earthstar, o specie care a fost găsită de numai patru ori în sud-vestul provinciei Ontario.
„Arată ca o mică stea, dar și ca un solnițar pentru piper, deoarece are aceste găurele în mijloc, prin care eliberează sporii (...) Este o ciupercă cu un aspect atrăgător și simpatic”.
Greu de identificat și de numărat
Walker a recunoscut că există dificultăți în protejarea ciupercilor rare. Nu numai că nu știm ce specii de ciuperci există, dar acestea pot fi și foarte greu de numărat.
„Este greu de spus (...) ce este cu adevărat rar și ce este doar insuficient studiat”.
Multe specii sunt microscopice, inclusiv cele pe care Walker le studiază în rădăcinile ierburilor din genul Spartina, care cresc în mlaștinile sărate.
„Uneori, este nevoie de multe ore petrecute la microscop pentru a distinge diferitele specii”.
Multe trăiesc în subteran, iar chiar și speciile care produc ciuperci vizibile deasupra solului nu formează neapărat corpuri fructifere în fiecare an. Unele pot produce ciuperci doar în anumite condiții, de exemplu, după un incendiu de vegetație.
Rețeaua subterană de celule care alcătuiește un singur individ genetic se poate întinde, de asemenea, pe mulți kilometri și poate produce ciuperci pe o suprafață vastă, ceea ce îngreunează măsurarea abundenței reale a unei specii.
„Este foarte diferit de numărarea animalelor și a plantelor”.
Cu toate acestea, cei care se ocupă de conservare încearcă să găsească soluții.
La conferința ONU privind biodiversitatea de acum doi ani, Fungi Foundation a propus un angajament pentru conservarea ciupercilor, semnat până acum de 14 țări. Se așteaptă ca alte state să îl semneze în a doua săptămână a COP17.
Țările care au semnat angajamentul au contribuit deja la includerea ciupercilor în recomandările științifice adresate statelor semnatare ale Convenției ONU privind diversitatea biologică.
