Guvernul suedez a publicat marți o listă cu 100 de opere, branduri și idei considerate definitorii pentru identitatea națională. În „canonul cultural” se regăsesc IKEA, Premiul Nobel și Pippi Șosețica, dar nu și ABBA – una dintre cele mai cunoscute trupe pop ale lumii, relatează Yahoo News.
Lista este prezentată drept un instrument de educație și identitate națională, dar a fost imediat contestată de academicieni, scriitori și comunități minoritare, care acuză autoritățile de „excludere” și „ideologizare”.
O listă de patrimoniu „marca” partidelor de dreapta
Ideea de canon cultural a apărut în programul electoral al coaliției de dreapta aflate la guvernare. Proiectul este susținut puternic de Democrații Suedezi, partid naționalist și anti-imigrație, care nu se află în guvern, dar îl sprijină în parlament.
Toate elementele incluse trebuie să aibă cel puțin 50 de ani. Din acest motiv, ABBA nu a prins lista, iar contribuțiile imigranților – care reprezintă astăzi circa un suedez din cinci – sunt aproape complet absente, pentru că majoritatea au venit după 1975.
„E foarte uman să iubim listele”
„Cred că este foarte uman să iubim listele”, a declarat Lars Tragardh, istoric și președintele Comitetului pentru Canonul Cultural.
Lista cuprinde atât repere artistice – filmul „A șaptea pecete” al lui Ingmar Bergman, personajul Pippi Șosețica sau dreptul tradițional Allemansrätt, care permite camparea temporară pe terenuri private –, cât și 50 de elemente sociale, din religie, drept, economie, invenții sau locuri emblematice.
Critici din partea academicienilor și a minorităților
Academia Suedeză, care decernează Premiul Nobel pentru literatură, a refuzat să se implice în proiect, lansat oficial în 2023, considerând că „este discriminatoriu și pune ideologia înaintea literaturii”.
Și reprezentanții comunității indigene din Tornedalen, nordul Suediei, au protestat, acuzând că nu au fost consultați: au descris canonul drept „o continuare a opresiunii”.
Scriitoarea de origine iraniană Shora Esmailian a declarat pentru Sydsvenskan că statul nu ar trebui să impună definiții ale identității naționale.
„Canonele impuse de stat despre ce înseamnă să fii suedez nu vor contribui la crearea unei societăți primitoare și egale”, explică ea.
Ce spune ministrul Culturii din Suedia
Ministrul Culturii, Parisa Liljestrand, a respins criticile și a încercat să explice rolul listei.
„Abordarea noastră a fost mereu că un canon cultural suedez ar trebui să fie un instrument viu și util pentru educație, comunitate și incluziune”, spune acesta.
Ştiri video recomandate
