Dragostea adevărată poate că nu are preț. Dar în Japonia, tinerii de 20 și ceva de ani se înghesuie la agențiile matrimoniale care promit un drum rapid spre altar și care cer bani grei pentru asta, scrie The New York Times.
Timp de sute de ani și până după al Doilea Război Mondial, căsătoriile din Japonia erau aranjate prin „omiai”. Era o practică prin care pețitorii, de obicei rude, prieteni de familie sau șefi, făceau cunoștință între tinerii singuri din anturajul lor. Obiceiul a ieșit însă din modă. Locul lui a fost luat de întâlnirile spontane și, în cele din urmă, de un val de aplicații pentru relații fără obligații.
Acum, tinerii se înscriu într-un număr record la agențiile matrimoniale, unde consilierii joacă rolul de pețitori profesioniști.
În întregul Tokyo, reclamele din metrou îi îndeamnă pe navetiști să „lase întâlnirile decisive ale vieții în grija profesioniștilor”. O altă reclamă spune: „Mai bine un omiai decât 100 de swipe-uri”.
Experții spun că schimbarea vine ca reacție la frustrări pe care le cunoaște oricine caută azi o relație, oriunde în lume. Cercurile sociale sunt tot mai mici. Tinerii japonezi s-au săturat de ghosting, de conturile false și de potrivirile care nu duc nicăieri, atât de răspândite pe aplicațiile de dating. Așa că apelează la îndrumarea directă a unor oameni, care le oferă mai multă eficiență și siguranță.
Printre noii înscriși se numără Taizen Yasuda. Un tânăr de 28 de ani, cu o voce blândă, care spune că și-a pierdut răbdarea cu dragostea dictată de algoritmi.
„Procesul nesfârșit de potriviri, mesaje și, în cele din urmă, întâlniri pe aplicații era epuizant”, a spus Yasuda. Serviciile matrimoniale, s-a gândit el, „ar fi calea cea mai rapidă de a găsi pe cineva cu exact același obiectiv: căsătoria”.
Practica revine în forță în timp ce Japonia se confruntă cu o populație în scădere și cu tot mai puține familii tinere. Pentru că în Japonia nașterile rămân covârșitor legate de căsătorie, încurajarea oamenilor să se căsătorească a devenit parte din efortul mai larg al țării de a crește natalitatea.
O companie s-a plasat în centrul acestui trend: IBJ, un gigant din Tokyo cu o rețea la nivel național. Firma promite să-și ducă clienții de la prima întâlnire până la cererea în căsătorie în trei luni. Numărul membrilor și profiturile au explodat. Compania susține acum că are un rol în aproximativ una din 25 de căsătorii din Japonia.
Yasuda face parte din valul de tineri singuri care s-au înscris la IBJ. Într-o duminică recentă, stătea față în față cu consiliera sa, într-o sală de consultanță liniștită. Purta un costum călcat impecabil, iar părul ondulat îi era pieptănat într-o parte. La puțin peste o lună după ce se înscrisese, Yasuda își restrânsese deja opțiunile la două femei. Tocmai o dusese pe una dintre ele, în weekend, cu mașina, să vadă un câmp de rapiță înflorită.
Consiliera l-a pus să simuleze o întâlnire. L-a testat cum se descurcă la întrebări incomode și, în același timp, l-a încurajat constant. Ea descrie această tactică drept descoperirea și cultivarea „punctelor de farmec” ale clientului.
Când l-a întrebat ce îl stresează cel mai mult, Yasuda a spus că adesea îl apăsa faptul că trebuie să le facă observații dure subordonaților de la serviciu. În ultima vreme însă, nu-l mai deranja. Consiliera l-a întrerupt imediat și l-a avertizat că răspunsul ar putea suna pasiv sau defetist.
„S-ar putea să fie nevoie să dezvolți puțin”, i-a spus ea, apoi a adăugat: „Oricum, eu cred că ești minunat. Mereu cred că ești minunat!”
Acest tip de coaching intensiv este esențial în oferta IBJ.
Fiecare membru primește un consultant care controlează în detaliu procesul de curtare. Consultanții dau sfaturi despre orice, de la îngrijirea personală și eticheta mesajelor până la programul întâlnirilor.
Când doi membri se potrivesc, consultanții lor lucrează împreună din culise, făcând ceea ce ei numesc „munca lui Cupidon”. Își transmit și filtrează impresiile de după fiecare întâlnire și ajută la orchestrarea fiecărei etape importante, până la o eventuală cerere în căsătorie.
„Oferim genul de sprijin pe care numai oamenii îl pot oferi, ca să-i ajutăm pe oameni să se căsătorească cât mai repede”, a declarat Shigeru Ishizaka, directorul general al IBJ.
Într-o societate tot mai digitalizată, „există o dorință profundă de a avea o persoană care să te ghideze prin procesul de dating”, spune Junko Yamada, lector la Universitatea Tokai din Tokyo, care studiază psihologia relațiilor romantice. La fel ca în cazul liniștii oferite de omiai-ul tradițional, spune ea, faptul că un expert alege potrivirile oferă siguranță psihologică.
Yamada spune că tinerii de azi par obsedați de eficiență în toate aspectele vieții. Iar aceste agenții răspund acestei mentalități, pentru că îi elimină pe cei care nu sunt serioși în privința căsătoriei.
Rețeaua de agenții matrimoniale afiliate IBJ are costuri și condiții de eligibilitate diferite. Membrii plătesc de obicei între 30 și 100 de dolari pe lună, o taxă de înscriere între 650 și 1.300 de dolari și o „taxă de succes” suplimentară de 1.300 de dolari dacă se logodesc.
Compania mai percepe 1.300 de dolari dacă un cuplu încalcă regulile privind „activitățile interzise”, printre care relațiile sexuale înainte de căsătorie și conviețuirea. Totodată, consilierii companiei urmăresc evoluția relațiilor clienților.
Înscrierea este în general limitată la persoanele cu venituri stabile. Cea mai mare agenție operată direct de IBJ acceptă doar femei cu vârste între 20 și 39 de ani și bărbați între 25 și 49 de ani.
Criticii susțin că serviciile corporatiste precum IBJ, companie listată la Bursa din Tokyo, cu venituri anuale de peste 130 de milioane de dolari, golesc de suflet pețirea tradițională. Spun că le impun tinerilor anxioși termene rigide și transformă întâlnirile romantice într-o afacere.
Printre sceptici se numără Ikuko Kato, o pețitoare veterană care lucrează din casa ei de lângă Tokyo, cu perdele de dantelă și sute de fotografii zâmbitoare ale cuplurilor pe care le-a unit. Îmbrăcată într-un costum tricotat roz și purtând perle, Kato spune că a format peste 1.300 de cupluri în 44 de ani. Susține că niciunul nu a divorțat.
„Sunt prea concentrați pe afaceri”, spune Kato, care le cere și ea clienților o taxă lunară, plus o taxă dacă intermedierea ei duce la o căsătorie. „Părinții mei erau pețitori în cartier. Am asta în sânge. Agenții corporatiști moderni nu pot face ce fac eu”.
Într-un interviu de aproape trei ore, a povestit caz despre un caz în care a unit oameni singuri care nu reușeau să-și găsească pe cineva și cum a intervenit apoi în căsniciile lor.
Unul dintre ei era un bărbat de aproximativ 1,47 metri, care încercase timp de trei ani, la o agenție matrimonială, să-și găsească o parteneră. În trei luni, spune Kato, era căsătorit.
Munca ei nu s-a oprit acolo.
Mai târziu, Kato i-a sunat pe proaspeții căsătoriți să vadă ce mai fac și a aflat că dormeau în dormitoare separate. „Când am aflat, am țipat la ei: «Proștilor! Cum o să aveți un copil?»”, își amintește ea. „Le-am ordonat: «În seara asta dormiți în același pat!»”
„Cu tinerii de azi, chiar trebuie să le explici până la capăt”, spune Kato.
IBJ reprezintă o evoluție clar corporatistă a acestei tradiții, care a fost dintotdeauna una personală.
Spre deosebire de pețitorii de cartier, IBJ își trece clienții printr-un program profitabil, complet, de la un capăt la altul. Pe lângă intermedierea întâlnirilor, companiile grupului oferă organizare de nunți, consultanță financiară și servicii imobiliare, plus recomandări către firme afiliate, precum saloane de pensat sprâncenele.
Numărul membrilor a crescut cu aproximativ 50% în ultimii cinci ani. În prima jumătate a acestui an, IBJ a raportat o creștere a veniturilor de 44%, la aproximativ 91 de milioane de dolari.
Directorul general Ishizaka spune că misiunea IBJ înseamnă mai mult decât bani. Când a plecat din sistemul bancar și a intrat în industria matrimonială, în 2000, spune că spera să inverseze declinul demografic sever al Japoniei.
„Pentru că în societatea japoneză se nasc rar copii în afara căsătoriei, mi-am dat seama că un serviciu de potrivire axat în mod specific pe căsătorie ar avea un viitor esențial”, a spus el.
Recent, această misiune a primit o veste încurajatoare. În primele șase luni din 2026, nașterile din Japonia au crescut cu 0,8%, prima creștere pentru această perioadă din ultimii 11 ani, potrivit Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Creșterea modestă a venit după doi ani consecutivi în care numărul căsătoriilor a crescut.
Yasuda, clientul IBJ, spune că speră să contribuie și el la aceste cifre. O parte din dorința lui de a se căsători repede vine din faptul că vrea să înceapă suficient de devreme ca să crească trei sau patru copii.
Ishizaka vede în clienți precum Yasuda dovada că o generație descrisă adesea ca fiind în retragere de la căsătorie ar putea, de fapt, să caute un drum mai eficient spre ea.
„Sondajele arată constant că peste 80% dintre tineri spun că vor să se căsătorească dacă găsesc partenerul potrivit”, a spus el. „Sunt sigur că fiecare cuplu căsătorit pe care îl formăm contribuie direct la inversarea declinului natalității”.
