Tuvalu, o țară din Oceanul Pacific alcătuită din patru insule coraline și cinci atoli (n.r. - insulă în formă de inel, formată în mările calde din schelete de corali), se scufundă. Un val de căldură marină din 2024 a distrus aproximativ 99,9% din coralii care alcătuiau insulele, scrie publicația The Hindu.
Reuniunea pre-COP, găzduită de Fiji înainte de conferința anuală a ONU privind clima, organizată în Turcia, a fost prezentată ca șansa Pacificului de a arăta lumii direct pagubele provocate de schimbările climatice în vasta regiune oceanică. Când liderii participanți vor vizita atolii care formează națiunea, pe 5 octombrie, vor descoperi că un ecosistem odinioară vibrant a fost distrus din cauza schimbărilor climatice.
Liderii vor petrece, de asemenea, o zi în Tuvalu, la peste 800 km nord de Fiji. Aici, spun oamenii de știință, un val de căldură marină din 2024 a distrus aproximativ 99,9% din coralii care alcătuiau insulele Tuvalu.
Insulele din Pacific au ocazia să-și facă simțită prezența
Separat, Reuters scrie că eforturile Australiei de a plasa națiunile insulare din Pacific în centrul diplomației globale privind clima nu sunt la înălțimea ambițiilor, puțini lideri din afara regiunii intenționând să participe la reuniune.
Australia și partenerii săi insulari din Pacific au căutat să transforme conferința pre-COP, un precursor al evenimentului emblematic al ONU, COP31, într-un moment care să atragă atenția, în care unii dintre cei mai recunoscuți lideri ai lumii să viziteze un mic atol amenințat de creșterea nivelului mărilor și de vremea extremă.
Un eveniment important ar ajuta, de asemenea, Canberra să câștige favoarea națiunilor insulare și să contracareze influența chineză într-o regiune care a devenit un punct strategic de conflict.
Cu toate acestea, singurii lideri din afara blocului Pacific a căror prezență a fost confirmată de organizatorii conferinței sunt cei din Antigua și Barbuda, Capul Verde, Thailanda, Maldive și Timorul de Est.
„Speram la mai mult. Acest lucru reflectă doar lipsa de atenție și prioritate acordată a ceea ce națiunile din Pacific consideră a fi cea mai mare amenințare la adresa viitorului lor”, a declarat Ralph Regenvanu, ministrul climei din Vanuatu.
Totuși, aproximativ 30 de reprezentanți ai unor țări și instituții vor participa la segmentul liderilor, a declarat guvernul din Fiji, aceasta fiind prima reuniune pre-COP la care participă președinți sau prim-miniștri.
„Prezența unui lider, chiar și din Pacific, este un pas mare”, a declarat președintele Palau, Surangel Whipps Jr.
Dar a făcut un apel către țările care doresc să fie parteneri din Pacific și nu vor participa: „Dacă sunteți un partener cu adevărat, atunci dați rezultate”.
În timp ce guvernul australian a promovat importanța evenimentului, partidele de opoziție care au respins acțiunile climatice au criticat întâlnirea și au calificat prezența scăzută drept „un dezastru diplomatic”.
Un purtător de cuvânt al ministerului australian pentru climă a declarat că pre-COP va spori poziția de lider în domeniul climei din Pacific și va face progrese în atingerea obiectivelor climatice ale regiunii.
Vulnerabilități și soluții
Prioritățile Pacificului includ limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, protejarea oceanelor și un acces mai mare la fonduri pentru a face terenurile și economiile lor mai rezistente.
Guvernele insulare solicită donații pentru un Fond de Reziliență al Pacificului, care va finanța proiecte climatice în întreaga regiune.
Organismul ONU pentru mediu a declarat luna trecută că lumea urmează să depășească obiectivul de 1,5 grade în următorii ani, alimentând fenomene meteorologice extreme și intensificând presiunea asupra comunităților din zonele joase.
Liderii prezenți la reuniunea pre-COP, care se desfășoară între 5 și 8 octombrie, vor petrece aproximativ o zi în Tuvalu, un grup de atoli care găzduiește aproximativ 10.000 de oameni, înainte de a semna o declarație în Fiji.
Aproximativ 4.000 de delegați sunt așteptați în Fiji, unde negociatorii vor petrece câteva zile lucrând la acordurile care vor fi încheiate la COP31, care va avea loc în Turcia în noiembrie.
În Tuvalu, liderii vor călători și vor vedea terenuri recuperate concepute pentru a rezista creșterii nivelului mării și proiecte solare pentru a reduce dependența de motorină, a declarat ministrul Climei din Tuvalu, Maina Talia.
„Soarta noastră va fi definită de marii poluatori/ Sperăm că liderii ne vor vedea vulnerabilitățile dar și soluțiile care ne vor menține pe linia de plutire”, a spus Talia.
Diplomați din mai multe națiuni occidentale au declarat că nu își pot justifica trimiterea liderilor într-o călătorie de mai multe zile, când aceștia ar fi așteptați și la COP31, care va avea loc în Turcia, câteva săptămâni mai târziu.
Deși imaginile liderilor din Tuvalu ar putea transmite un mesaj puternic, Australia părea mai interesată să folosească evenimentul pentru o victorie diplomatică decât ca mijloc de avansare a negocierilor climatice, a declarat un diplomat european.
„Momentul nostru”
Australia este cel mai mare furnizor de ajutor în Pacific, dar și unul dintre cei mai mari exportatori de combustibili fosili, cărbune și gaze naturale lichefiate din lume, în valoare de aproximativ 100 de miliarde de dolari pe an. Guvernul continuă să aprobe proiecte de gaze și cărbune, în ciuda protestelor multor națiuni din Pacific.
Whipps, președintele Palau, a declarat că ar prefera ca Australia să beneficieze de combustibili fosili decât țări precum Rusia sau Arabia Saudită, despre care a spus că sunt mai puțin angajate într-o tranziție verde sau în sprijinirea națiunilor vulnerabile.
„Dacă cineva va face bani, la fel de bine ar putea fi Australia”, a spus el.
Inițial, Australia a dorit să găzduiască COP31 și să o transforme în prima „COP din Pacific”. Turcia a obținut drepturile de găzduire, dar Canberra conduce negocierile și acordă Insulelor Pacificului un rol mai important decât cel pe care îl primesc în mod normal.
„Pacificul face tot posibilul pentru a influența factorii de decizie”, a declarat Lynda Tabuya, ministrul climei din Fiji. „Acesta este momentul nostru.”
