Antena 3 CNN › Externe › Mapamond › Orașul construit pe verticală în care ieși de la etajul 20 direct în stradă. Intri în clădire și descoperi că ești deja la înălțime

Orașul construit pe verticală în care ieși de la etajul 20 direct în stradă. Intri în clădire și descoperi că ești deja la înălțime

Laura Dinu
6 minute de citit Publicat la 23:00 16 Noi 2026 Modificat la 23:00 16 Noi 2026
Chongqing China
Orașul Chongqing din China. Foto: Getty Images

În Chongqing, China, noțiunea de parter capătă un cu totul alt sens. În funcție de locul din care intri într-o clădire, primul nivel poate fi etajul 1, 5 sau chiar 10. Nu este o iluzie optică, ci realitatea unui oraș construit printre munți, văi adânci și râuri, unde arhitectura a trebuit să se adapteze unui relief spectaculos, potrivit Parametric Architecture.

Cunoscut drept „Orașul de Munte” și supranumit metropola „8D” datorită structurii sale urbane neobișnuite, Chongqing este unul dintre cele mai surprinzătoare exemple de dezvoltare urbană din lume. Cu peste 32 de milioane de locuitori, orașul s-a extins pe versanți abrupți, de-a lungul văilor și în jurul confluenței râurilor Yangtze și Jialing.

Clădirile au mai multe niveluri de acces, drumurile trec unele peste altele, iar liniile de transport public traversează uneori blocuri de locuințe. În acest peisaj urban, infrastructura nu se dezvoltă doar pe orizontală, așa cum suntem obișnuiți, ci și pe verticală.

Un oraș construit pe mai multe niveluri

Dezvoltarea orașului Chongqing a fost dictată în mare măsură de geografie. Metropola este construită pe dealuri abrupte, stânci și văi traversate de râuri, iar diferențele de nivel pot ajunge la sute de metri.

Din acest motiv, arhitectura locală este foarte diferită de cea a orașelor construite pe terenuri plate. Numeroase clădiri au intrări la niveluri diferite, în funcție de drumul sau strada din apropiere.

Astfel, o clădire cu 30 de etaje poate avea acces direct din stradă atât la primul nivel, cât și la etajul 12 sau chiar la etajul 20. Ceea ce într-un alt oraș ar fi considerat un etaj superior poate funcționa aici ca un parter.

Această particularitate a dus la apariția unui sistem urban pe mai multe niveluri. Drumurile, transportul public, spațiile comerciale și traseele pietonale se suprapun, formând o rețea complexă, adaptată reliefului.

Un oraș cât Austria, cu zone urbane și sate

Chongqing are un statut administrativ special. La fel ca Beijing și Shanghai, este o municipalitate aflată direct sub autoritatea guvernului central al Chinei.

Spre deosebire de celelalte mari metropole de pe litoral, însă, teritoriul administrativ al Chongqingului se întinde pe aproximativ 82.400 de kilometri pătrați, o suprafață comparabilă cu cea a Austriei.

Acest lucru înseamnă că administrația trebuie să gestioneze nu doar cartiere dens populate și centre economice, ci și sate, terenuri agricole, orașe mai mici și zone naturale protejate.

Dezvoltarea este organizată în jurul unui model care îmbină un centru urban puternic cu orașe mai mici și zone rurale.

Nucleul central cuprinde districte precum Yuzhong, Jiangbei și Nan’an, unde se concentrează activitatea economică și clădirile care definesc imaginea metropolei.

În zonele suburbane au fost dezvoltate noi centre economice, printre care Liangjiang New Area și Chongqing High-Tech Industrial Development Zone. La periferie se află localități mai mici, terenuri agricole și zone montane în care conservarea mediului este o prioritate.

Această organizare permite dezvoltarea mai multor centre de activitate și reduce presiunea asupra nucleului urban.

Arhitectura verticală, o necesitate, nu o alegere

În Chongqing, construirea pe verticală nu este doar o opțiune arhitecturală, ci o soluție impusă de teren.

Zgârie-norii sunt legați între ei prin pasarele suspendate, poduri construite la înălțimi diferite și chiar parcuri amenajate pe acoperișurile clădirilor. În acest fel, au apărut adevărate cartiere suprapuse, în care fiecare nivel îndeplinește funcții diferite.

La nivelurile inferioare se află infrastructura principală, inclusiv drumuri, căi ferate și legături cu râurile. Nivelurile intermediare găzduiesc zone rezidențiale, spații comerciale și piețe pietonale, în timp ce la înălțime pot fi întâlnite școli, centre culturale și grădini suspendate.

Unul dintre cele mai cunoscute exemple este stația Liziba, unde o linie de tren monorail trece direct printr-o clădire de locuințe. O altă construcție spectaculoasă este The Crystal, o pasarelă suspendată la 250 de metri înălțime în cadrul complexului Raffles City Chongqing, care leagă patru dintre zgârie-norii acestuia.

Cum se desfășoară viața într-un oraș cu străzi la înălțime

Structura neobișnuită a orașului influențează și viața de zi cu zi a locuitorilor. Piețele publice sunt amenajate la altitudini diferite, grădinile suspendate devin locuri de întâlnire, iar comunitățile se formează inclusiv în interiorul complexelor rezidențiale foarte înalte.

Oamenii se deplasează între niveluri folosind lifturi, scări rulante și pasarele care leagă clădirile. Restaurantele, magazinele și spațiile de petrecere a timpului liber sunt distribuite pe mai multe etaje, astfel încât activitățile obișnuite se desfășoară într-un spațiu urban suprapus.

Pentru a se orienta mai ușor, locuitorii folosesc aplicații și instrumente digitale adaptate particularităților orașului. Într-un loc în care două puncte aparent apropiate pot fi despărțite de diferențe mari de nivel, orientarea nu este întotdeauna simplă.

Rețeaua de transport, o adevărată provocare inginerească

Transportul este unul dintre domeniile în care relieful Chongqingului a impus cele mai spectaculoase soluții. Metropola dispune de o rețea complexă de metrou, trenuri, tuneluri, poduri, autostrăzi, feriboturi, telecabine și scări rulante.

Linia 2 de monorail este unul dintre cele mai cunoscute exemple. Traseul traversează zone construite, trece printre clădiri și urmărește conturul versanților, adaptându-se terenului accidentat.

Nici rețeaua rutieră nu este mai puțin impresionantă. Unele drumuri sunt construite pe cinci niveluri, iar intersecția Huangjuewan este un exemplu spectaculos: un nod rutier cu cinci niveluri și 15 ramificații.

Chongqing este cunoscut și drept „Capitala podurilor din China”, având peste 40 de poduri importante. Printre acestea se numără podul Chaotianmen, unul dintre cele mai lungi poduri în arc din lume.

Din cauza diferențelor mari de nivel, telecabinele și scările rulante publice au rămas mijloace practice de deplasare. Telecabina de peste râul Yangtze, folosită atât de localnici, cât și de turiști, oferă o perspectivă spectaculoasă asupra orașului.

De la centru industrial la metropolă modernă

Chongqing are și o istorie industrială importantă. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și în perioada lui Mao Zedong, orașul a fost un centru militar și industrial major.

Transformarea economică a adus însă și o schimbare de perspectivă asupra fostelor zone industriale. Unele fabrici de armament au fost reconvertite în campusuri tehnologice, centre creative și parcuri culturale.

În același timp, cartiere istorice precum Ciqikou au fost renovate și conservate, fiind transformate în zone pietonale care atrag turiști și susțin activitățile comunităților locale.

Cum încearcă orașul să se protejeze de inundații și alunecări de teren

Poziționarea la confluența a două râuri importante aduce și riscuri. Chongqing se confruntă periodic cu inundații și alunecări de teren, ceea ce a determinat autoritățile să investească în soluții de protecție și adaptare la schimbările de mediu.

Unul dintre conceptele folosite este cel de „oraș-burete” (Sponge City), care urmărește să permită solului și spațiilor verzi să absoarbă o parte cât mai mare din apa provenită din precipitații.

De-a lungul râului Yangtze au fost amenajate terase rezistente la inundații, care permit accesul oamenilor chiar și în condițiile variațiilor nivelului apei. În zonele vulnerabile la alunecări de teren sunt utilizate ziduri de sprijin integrate în peisaj și acoperite cu vegetație.

Noile construcții includ, de asemenea, acoperișuri verzi și suprafețe permeabile, menite să reducă scurgerea apei la suprafață și să limiteze efectele ploilor abundente.

Orașul care a schimbat definiția parterului

Chongqing este un exemplu de urbanism în care relieful nu a fost tratat ca un obstacol, ci ca un element care a determinat întreaga dezvoltare a metropolei.

De la clădirile cu intrări la etaje diferite până la trenurile care traversează blocuri și drumurile construite pe mai multe niveluri, fiecare detaliu arată cât de mult poate influența geografia felul în care trăiesc oamenii.

Iar într-un oraș în care parterul poate fi la etajul 10 sau chiar 20, orientarea după regulile obișnuite ale unui spațiu urban devine aproape imposibilă. Chongqing demonstrează că un oraș nu trebuie neapărat să se adapteze terenului plat pentru a se dezvolta, ci poate găsi soluții spectaculoase chiar și în mijlocul unui relief extrem de dificil.

×
Fanatik
Antena Sport
Observator News
Longevity Magazine
TOP articole
x close