Căpitanul Yavar Abbas, unul dintre ultimii veterani ai celui de-Al Doilea Război Mondial, i-a emoționat profund pe regele Charles al III-lea și pe regina Camilla vineri, la ceremonia oficială din Staffordshire, organizată pentru marcarea a 80 de ani de la Ziua Victoriei asupra Japoniei, scrie BBC
Ajuns pe scenă pentru a-și împărtăși experiențele de pe frontul asiatic, Abbas a decis să se abată de la discursul pregătit și a declarat: „Doresc să îmi salut curajosul rege, care este aici alături de regina sa, în ciuda faptului că urmează tratament pentru cancer.” Regele și regina au fost vizibil emoționați.
Veteranul, în vârstă de 104 ani, a adăugat că el însuși s-a vindecat de cancer de 25 de ani, primind aplauzele celor prezenți.
Din India colonială pe fronturile Asiei
Yavar Abbas s-a născut la 15 decembrie 1920 în Charkhari, India Britanică, și era student atunci când Marea Britanie a intrat în război, în 1939. După atacul Japoniei asupra Pearl Harbor și ocuparea rapidă a unor teritorii britanice din Asia de Sud-Est, în 1942 Abbas s-a confruntat cu o alegere dificilă: să lupte pentru britanici sau să susțină mișcarea pentru independența Indiei.
„Detestam imperialismul britanic”, își amintește el, dar nu voia nici ca nazismul și fascismul să câștige. Ca mulți naționaliști indieni, a sperat că sprijinul militar acordat britanicilor va duce la independență.
Astfel, s-a înrolat și a devenit unul dintre cei 2,5 milioane de soldați indieni mobilizați în armata britanică. După o perioadă în Regimentul 11 Sikh, a aplicat pentru a fi operator de cameră pe front și a fost repartizat Armatei a 14-a britanice, formată dintr-un milion de militari – majoritar indieni, dar și trupe africane și britanice.
Imagini de pe front și momente la limită
Ca operator de film, Abbas a documentat marile bătălii din campania Birmaniei, inclusiv asediile de la Imphal și Kohima, considerate decisive pentru oprirea avansului japonez spre India. A fost martor la scene cumplite, de la soldați japonezi care se sinucideau pentru a nu cădea prizonieri, la luptele sângeroase pentru Mandalay și Rangoon.
Într-un episod dramatic, camera sa de filmare a fost distrusă de un glonț tras de un lunetist; soldatul aflat lângă el a fost ucis. „Am avut noroc să rămân în viață”, povestește Abbas.
În martie 1945, a filmat asaltul asupra Fortului Dufferin din Mandalay, moment-cheie al campaniei. Filmările sale alb-negru, păstrate la Imperial War Museum din Londra, surprind bombardamentele aeriene și ridicarea steagului britanic.
De la Hiroshima la Londra
După capitularea Germaniei, Abbas a fost detașat cu trupele Commonwealth-ului la Hiroshima, la câteva luni după bombardamentul atomic. „Nu existau clădiri, doar un turn rămas în picioare. Restul era pustiu. Încă mă bântuie ce am văzut acolo”, mărturisește el.
Speranța pentru independență s-a împlinit în 1947, odată cu retragerea britanicilor și împărțirea subcontinentului în India și Pakistan – un moment pe care Abbas l-a descris ca dureros. Doi ani mai târziu, s-a stabilit în Marea Britanie, unde a lucrat ca operator de știri la BBC și apoi ca cineast independent, câștigând numeroase premii internaționale.
Deși a luptat cu convingerea că apăra libertatea, Abbas privește astăzi cu scepticism rezultatele sacrificiilor de atunci. „Războiul este o crimă. Trebuie interzis. E nebunie. Nu am realizat cu adevărat nimic.”
În prezent, evenimentele globale, în special conflictul din Gaza, îl fac să creadă că lumea nu a învățat nimic din lecțiile istoriei. „Uciderile de oameni nevinovați continuă, iar lumea privește în tăcere. Totul a fost zadarnic, pentru că se întâmplă din nou.”
Ştiri video recomandate
