Marea Britanie refuză să-și ceară scuze oficial pentru sclavie, iar acest lucru umbrește vizita regelui Charles în Caraibe. Statele din Africa și din Caraibe cer tot mai insistent despăgubiri pentru comerțul cu sclavi peste Atlantic.
Vizita regelui vine într-un moment în care liderii africani și caraibieni fac presiuni tot mai mari asupra Londrei să-și asume rolul pe care l-a avut în înrobirea a milioane de africani, scrie Insider Africa.
Palatul Buckingham a anunțat că regele va recunoaște implicarea Marii Britanii în sclavie, dar nu își va cere scuze oficial.
Regele Charles și regina Camilla vizitează Bahamas, Guyana și Antigua și Barbuda între 27 octombrie și 4 noiembrie. Turneul are loc în aceeași perioadă cu reuniunea liderilor din Commonwealth, unde tema despăgubirilor va fi, cel mai probabil, una dintre cele mai discutate.
Potrivit Reuters, guvernul britanic nu vrea nici să-și ceară scuze oficial, nici să plătească despăgubiri.
Ghana a devenit una dintre cele mai importante voci ale acestei campanii, iar Jamaica încearcă separat, pe cale juridică, să obțină analizarea responsabilității Marii Britanii pentru sclavie.
Ghana conduce campania Africii pentru despăgubiri
Ghana a reușit să transforme cererile de recunoaștere într-o campanie internațională organizată.
Președintele John Dramani Mahama, desemnat de Uniunea Africană să susțină această cauză, a avut un rol important în adoptarea unei rezoluții la ONU, în martie 2026. Documentul recunoaște traficul și sclavia africanilor drept cea mai gravă crimă împotriva umanității.
Rezoluția a primit 123 de voturi pentru, trei împotrivă și 56 de abțineri.
În iunie, Ghana a organizat o conferință între statele din Africa și din Caraibe, unde au fost stabiliți pașii următori ai campaniei, în documentul numit „Angajamentele de la Accra”.
Documentul cere o colaborare internațională mai strânsă, scuze oficiale, despăgubiri, returnarea obiectelor culturale luate în trecut și măsuri pentru reducerea efectelor economice pe care sclavia și colonialismul le au și astăzi. Mahama a anunțat și înființarea unor grupuri de experți pe probleme juridice, culturale și de consultanță, care să ajute campania.
Pe lângă eforturile diplomatice, apar tot mai multe demersuri juridice. În septembrie, Jamaica i-a cerut oficial regelui Charles să trimită problema sclaviei coloniale și a posibilelor despăgubiri spre analiză Comitetului Judiciar al Consiliului Privat, o instanță britanică importantă.
Cererea, susținută de comunitatea statelor din Caraibe (CARICOM) și de președintele Ghanei, urmărește stabilirea responsabilității Marii Britanii pentru înrobirea africanilor din Jamaica.
Liderii din Caraibe vor ca discuțiile despre despăgubiri să avanseze și în cadrul Commonwealth-ului. Hilary Beckles, președintele Comisiei CARICOM pentru Reparații, i-a cerut regelui să-și folosească influența pentru a sprijini negocierile. Și secretarul general al Commonwealth-ului, Shirley Ayorkor Botchwey, a cerut o discuție serioasă pe această temă.
Refuzul Londrei de a-și cere scuze sau de a plăti despăgubiri arată cât de mare este distanța dintre poziția Marii Britanii și campania internațională, care câștigă tot mai mult teren.
Pentru susținătorii cauzei din Africa și din Caraibe, următorul pas este ca recunoașterea obținută pe plan diplomatic să se transforme în negocieri reale despre despăgubiri, responsabilitate și efectele de durată ale sclaviei.
