Italia și Republica Cehă avertizează că industria europeană riscă pagube de durată dacă Uniunea Europeană nu relaxează regulile verzi, într-un moment în care prețurile la energie și costurile cu emisiile de carbon au ajuns la niveluri care pun în pericol fabricile de pe continent. Într-o scrisoare consultată de Euronews, Giorgia Meloni și Andrej Babiš cer, înaintea summitului liderilor UE din 15 octombrie, măsuri imediate pentru industria grea.
Avertismentul comun, transmis în plin șoc energetic fără precedent, arată presiunea tot mai mare pe care capitalele europene o pun pentru protejarea industriei naționale, în condițiile în care costurile ridicate cu energia și cu emisiile de carbon intră în conflict cu obiectivele de decarbonizare ale Uniunii.
„Deși siguranța aprovizionării rămâne prioritatea imediată, combinația dintre unele dintre cele mai mari prețuri la energie din lume, costurile ridicate cu emisiile de carbon și prețurile excepționale la carburanți riscă să slăbească și mai mult industria europeană și să accelereze relocarea producției și a investițiilor”, se arată în scrisoare.
Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, s-a întâlnit săptămâna trecută la Praga cu omologul său ceh, Andrej Babiš, pentru a coordona planul de acțiune al celor două țări înaintea summitului liderilor UE de săptămâna viitoare, de la Bruxelles.
Roma și Praga vizează piața europeană a carbonului, aflată în prezent sub lupa politicienilor, precum și regulile privind emisiile de metan, relaxate recent, și încearcă să strângă o coaliție mai largă în Consiliul European.
Propunerea comună cuprinde mai multe intervenții punctuale, gândite să ofere o gură de oxigen imediată fabricilor europene aflate în dificultate. Cele mai importante sunt prelungirea alocării de certificate gratuite de emisii pentru industria grea în cadrul pieței europene a carbonului, cunoscută drept Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), și înghețarea eliminării treptate a certificatelor gratuite pentru sectoarele afectate de taxa pe carbon aplicată de UE la frontieră.
Demersul vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de competitivitatea europeană, un subiect care va ocupa un loc important pe agenda reuniunii liderilor UE din 15 octombrie.
Italia și Cehia au prezentat aceste măsuri drept intervenții „temporare”, care „păstrează obiectivele climatice pe termen lung”. Mai multe dintre cererile lor ar însemna însă schimbări importante în felul în care UE își aplică regulile climatice în industrie.
„O suspendare temporară a ETS ar oferi industriei europene o ușurare imediată de costurile cu emisiile de carbon. Totuși, în lipsa unui sprijin suficient pentru o astfel de opțiune, merită luate în calcul o serie de alternative punctuale, care pot fi aplicate imediat și pe care Consiliul European le-ar putea promova pentru a atenua impactul șocului actual și pentru a completa măsurile deja anunțate la nivel european”, se mai arată în scrisoare.
Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a mers recent și mai departe, susținând că ETS ar trebui suspendat până când condițiile economice se vor îmbunătăți.
„Vor exista vremuri mai bune” pentru reintroducerea pieței carbonului în scopul protejării mediului, a spus el.
„O taxă precum ETS este astăzi nedreaptă, absurdă, insuportabilă în competiția internațională și creează inegalități, pentru că lovește fără discriminare și în mod egal toți consumatorii finali europeni”, a scris Crosetto pe X.
Inițiativa Meloni-Babiš este cel mai recent semn al unui curent tot mai larg în rândul capitalelor europene, care cer ca, atunci când sunt aplicate politicile climatice ale UE, competitivitatea industrială să conteze mai mult.
Ministrul austriac al Energiei, Wolfgang Hattmannsdorfer, a făcut o pledoarie asemănătoare pe 24 septembrie, în marja unei reuniuni a miniștrilor pentru competitivitate de la Bruxelles.
Hattmannsdorfer a cerut „patriotism economic” pentru ca industriile și locurile de muncă să rămână în Europa. El a susținut că păstrarea producției pe continent este esențială pentru bunăstarea regiunilor, pentru protecția socială și pentru standardele de mediu.
