În Mexic există peste 3.000 de vulcani monogenetici (care erup o singură dată) existând pericolul de a produce o erupţie majoră, a declarat o specialistă de la o universitate mexicană, citată de agenţia Xinhua, potrivit Agerpres.
Subducţia plăcii tectonice nord-americane pe plăcile tectonice Rivera şi Cocos generează activitate seismică şi vulcanică pe centura vulcanică Trans-mexicană, unde sunt predominanţi vulcanii monogenetici, a explicat Marie Noelle Guilbaud, profesor la Institutul de Geofizică de la Universitatea Naţională Autonomă din Mexic (UNAM) .
Vulcanii monogenetici sunt în general mici şi erup doar o singură dată. În Mexic, cea mai lungă erupţie a unui astfel de vulcan - Paricutin din statul central Michoacan - a durat nouă ani, între 1943-1952.
"În cazul în care doar unul devine activ, ar fi periculos pentru Mexico City şi Cuernavaca (din statul central Morelos), aşa cum Xitle (vulcanul Ajusco) a fost pentru vechii locuitori ai Văii Anahuac", a spus Guilbaud.
Specialista a menţionat că Mexicul are două câmpuri vulcanice monogenetice potenţial periculoase - Michoacán-Guanajuato şi Sierra Chichinautzin.
Câmpul vulcanic Michoacan-Guanajuato se întinde pe o suprafaţă de 50.000 km pătraţi, iar masivul câmp vulcanic Chichinautzin acoperă o zonă lungă de la est la vest de 90 de kilometri situată la sudul capitalei Mexico City.
Cercetătorii consideră că astfel de vulcani pot avea erupţii puternice care nu pot arunca roci vulcanice şi cenuşă departe spre cer sau să provoace schimbări climatice, dar fluxurile lor de lavă abundente ar putea afecta comunităţile din jur.
"Xitle a mai avut o astfel de erupţie înainte", a spus Guilbaud. "Dacă se întâmplă din nou, materialul incandescent aruncat afară nu ar provoca decese, din moment ce comunităţile vor fi evacuate la timp, însă lava ar îngropa orice ar găsi în calea sa", a adăugat specialista citată de AFP.
