Preşedintele egiptean Mohamed Morsi, care a fost înlăturat de la putere de armată la 3 iulie şi este în prezent deţinut într-un loc secret, a respins oferta de reconciliere naţională ce i-a fost prezentată de Catherine Ashton, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, relatează canalul de televiziune Al Arabiya, potrivit Agerpres.
Oferta lui Ashton de „depăşire în siguranţă” a situaţiei, pe care aceasta i-a făcut-o lui Morsi luni noaptea, atunci când cei doi s-au întâlnit, a fost respinsă de Morsi, susţin gruparea Al-Gamaa Al-Islamiya şi publicaţia electronică egipteană Ahram Online.
Oferta presupunea ca Morsi să recunoască oficial că nu mai este preşedinte al Egiptului şi să le ceară membrilor Fraţilor Musulmani să se alăture armatei pentru punerea în aplicare a foii de parcurs.
Liderii militari, care susţin conducerea interimară a Egiptului, i-au permis înaltului reprezentant UE pentru afaceri externe să aibă o întâlnire cu preşedintele înlăturat, care se află în prezent în arest preventiv de 15 zile, împotriva sa fiind formulate mai multe capete de acuzare, printre care şi presupusa complicitate la operaţiunile sângeroase împotriva forţelor de securitate în timpul revoltei împotriva fostului preşedinte Hosni Mubarak în 2011, imputate mişcării Hamas.
Ashton a declarat marţi pentru Al Arabiya că a vizitat Cairo pentru a trimite un mesaj clar că deţinuţii „reţinuţi din motive politice ar trebui să fie eliberaţi”.
De asemenea, oficialul european a precizat că fostul preşedinte se simte bine şi are acces la informaţii, dar a refuzat categoric să ofere vreun detaliu referitor la locul unde acesta este deţinut şi unde ea s-a deplasat cu ajutorul unui elicopter pus la dispoziţie de armata egipteană.
„I-am promis că nu voi prezenta opiniile sale, deoarece el nu este în poziţia de a mă contrazice, dacă am înţeles eu greşit”, a spus Ashton, indicând că şi-a dorit să discute cu el pentru a afla cum vede acesta situaţia.
În acelaşi context, şefa diplomaţiei europene a subliniat că este absolut „vital pentru viitor” ca oamenii să fie uniţi, pentru „a găsi o modalitate comună de a merge înainte, pentru construirea încrederii între oameni”.
