Antena 3 CNN › Externe › Oligarhii ruși au început să-i spună lui Putin „Moșul”. BBC dezvăluie ce se întâmplă în cercurile celor mai bogați oameni ai Moscovei

Oligarhii ruși au început să-i spună lui Putin „Moșul”. BBC dezvăluie ce se întâmplă în cercurile celor mai bogați oameni ai Moscovei

M.P.
11 minute de citit Publicat la 23:00 16 Noi 2026 Modificat la 23:10 16 Noi 2026
Oligarhii ruși au început să-i spună lui Putin „Moșul”. BBC dezvăluie ce se întâmplă în cercurile celor mai bogați oameni ai Moscovei
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Sursa foto: getty images

Deși se tem să-i conteste lui Vladimir Putin puterea, oligarhii ruşi ar fi ajuns să-şi dorească o schimbare la Kremlin din cauza războiului din Ucraina, a sancțiunilor occidentale și din pricina pierderii influenței politice, anunţă BBC. Cei mai bogaţi oameni ai Rusiei par să viseze deja, în tăcere, la o ţară fără Putin. Plecarea acestuia ar putea deschide calea fie către o nouă autocrație, fie către revenirea oligarhilor la putere, după modelul anilor ’90. 

La câteva ore după lansarea invaziei sale de amploare în Ucraina, pe 24 februarie 2022, Vladimir Putin i-a reunit pe cei mai bogați oameni din Rusia în vasta Sală Ecaterininskaia de la Kremlin.

Mulţi dintre aceștia stăteau înghesuiți de-a lungul unui perete, purtând măști de protecție din cauza pandemiei de Covid. Un reporter de la un ziar rusesc i-a descris ca fiind „păliți și nedormiți”. La intrare, Putin s-a așezat în partea opusă a sălii, creând un spațiu vast între el și oamenii de afaceri. Ca de obicei, nu purta mască.

Oligarhii au tăcut în faţa lui Putin

Folosind limbajul său caracteristic, plin de aluzii, el a spus că se așteaptă ca aceștia să susțină războiul.

„V-aș îndemna să dați dovadă de înțelegere față de ceea ce se întâmplă”, a spus el, „și să colaborați cu guvernul pentru a găsi mijloacele necesare susținerii producției, economiei și locurilor de muncă”.

În înregistrarea video a întâlnirii, publicată de Kremlin, niciunul dintre miliardarii invitați nu a scos un cuvânt.

Această tăcere a devenit o trăsătură definitorie a superbogaților din Rusia. De-a lungul deceniilor de guvernare a lui Putin, aceștia au învățat că prețul unei luări de poziție poate fi foarte mare. În 2003, magnatul petrolului Mihail Hodorkovski, pe atunci cel mai bogat om din Rusia și finanțator al mai multor grupuri de opoziție, l-a acuzat pe Putin că patronează o corupție generalizată. A petrecut următorii 10 ani în spatele gratiilor, fiind condamnat pentru evaziune fiscală, fraudă și delapidare, un avertisment pentru alți potențiali critici.

Și chiar dacă vreunul dintre magnați s-a opus războiului, aceștia au preferat, de regulă, să-și țină gândurile pentru ei.

Însă, chiar și în această tăcere, se aud șoapte: unii membri ai elitei de afaceri ruse – cândva extrem de puternică – par să-și imagineze o Rusie de după Putin. Ei se întreabă dacă, după ce președintele va părăsi funcția sau va înceta din viață, țara ar putea reveni la o situație similară cu cea din anii '90, când oligarhii se bucurau de roadele puterii – sau dacă, dimpotrivă, s-ar putea instaura o viață politică mai sănătoasă.

Jurnalistul Arkadi Ostrovski, un cunoscut analist al politicii de la Kremlin pentru publicația "The Economist", care a petrecut recent ore întregi intervievând unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia, afirmă că simte că are loc o „schimbare istorică și politică” în modul în care cei ultra-bogați privesc viitorul țării.

Magnați neliniștiți

Prăbușirea URSS-ului a dat naștere unei noi forțe puternice pe scena internă: oameni care au profitat de sfârșitul comunismului, devenind extraordinar de bogați, și care au căutat apoi să controleze politicienii în interes propriu. Aceștia au fost numiți „oligarhi”, un termen provenit din greaca veche, desemnând „puținii care guvernează”. Ei dețineau bani, ceea ce, la acea vreme, însemna putere.

În această epocă a „anilor '90 sălbatici” și-au făcut apariția așa-numiții „noi ruși”. Întreprinderi de stat uriașe au devenit disponibile pentru a fi acaparate, iar indivizi cu relațiile potrivite au devenit milionari, ba chiar miliardari, aproape peste noapte. Corupția era generalizată, clientelismul înflorea, iar asasinatele la comandă erau frecvente.

Însă, aproape imediat după ce a fost ales președinte pentru prima dată, în anul 2000, Putin i-a supus pe oligarhi. Nu avea niciun interes să împartă puterea cu nimeni altcineva. Și-a permis să li se opună miliardarilor, întrucât economia Rusiei începea să se redreseze, iar guvernul central devenea tot mai puternic.

Bill Browder, un finanțist care a fost cândva cel mai mare investitor străin în Rusia, și căruia i s-a interzis accesul în țară în 2005, după ce a militat împotriva corupției, afirmă că magnații ruși deveneau timorați și se „ofileau” în prezența lui Putin. Un exemplu în acest sens a fost Forumul Economic de la Davos, în anii de dinaintea războiului, când aceștia erau încă primiți acolo.

„Îmi amintesc că vedeam oligarhi care se plimbau de parcă totul le-ar fi aparținut, niște indivizi extrem de aroganți și plini de încredere în sine. Apoi apărea Putin, și era cu adevărat remarcabil să vezi cum acești oameni, care păreau niște «masculi alfa» pe steroizi, se transformau brusc în niște școlari absolut supuși și disperați”, a declarat Browder.

Oligarhii, ţinuţi sub control

De la izbucnirea războiului în 2022, Kremlinul i-a ținut pe oamenii de afaceri ruși bogați sub control, aplicând o politică nemilosă a „morcovului și bățului”. Cei care au criticat războiul s-au trezit cu activele confiscate, în timp ce loialiștii au fost recompensați cu contracte guvernamentale generoase legate de efortul de război. Astăzi, există mai mulți miliardari ruși ca niciodată (155 în total, potrivit revistei Forbes), iar averea lor cumulată a atins un nou nivel record: aproape 700 de miliarde de dolari (525 de miliarde de lire sterline).

Însă, chiar și pentru magnații care au rămas loiali și au fost recompensați, se pare că toți acești bani nu le aduc fericirea. Unii dintre ei încep să devină neliniștiți.

Autocrație, oligarhie sau democrație?

Miliardele lor nu mai au aceeași putere ca altădată: pe plan intern, nu mai pot cumpăra prea multă influență politică. „Nu au cărți de joc, nu au nicio șansă în acest joc”, afirmă analistul și politicianul aflat în exil, Dmitri Nekrasov. „Sunt bogați pentru că au o legătură cu Putin, nu invers.”

Iar în afara Rusiei, sunt ostracizați din cauza sancțiunilor occidentale impuse Rusiei după invazia pe scară largă.

„Sunt tratați ca niște infractori de duzină. Nu-și pot folosi avioanele private. Iahturile lor nu mai pot acosta în cele mai exclusiviste porturi din Europa. Trebuie să fie ceva îngrozitor și umilitor pentru ei”, spune Browder, un critic declarat al lui Putin.

Așa că, în tăcere, unii dintre ei încep să se gândească la ce se va întâmpla după ce Putin va ieși din scenă. Asta îmi transmit analiști bine informați, care cunosc în profunzime lumea acestor magnați.

Nu există nicio perspectivă imediată a plecării președintelui și niciun motiv să credem că ar avea probleme de sănătate. Însă Putin, care a împlinit 74 de ani luna trecută, se află la Kremlin de un sfert de secol. La Moscova, toată lumea știe că, într-o zi, el va pleca. Anul trecut, întrebat de agenția Reuters dacă intenționează să rămână la putere până în 2036, momentul în care, din punct de vedere constituțional, i se încheie mandatul, Putin a răspuns: „Doar Dumnezeu știe dacă vom avea o sănătate suficient de bună”.

Cine ar prelua conducerea, după Putin

Dacă Putin ar demisiona sau ar muri în timpul mandatului, prim-ministrul Mihail Mișustin ar prelua conducerea. Însă Mișustin nu a dat semne că ar avea ambiții prezidențiale (acesta fiind, probabil, un motiv esențial pentru care a fost numit în funcție). O astfel de situație ar crea un fel de vid de putere.

În acest scenariu, experții în probleme rusești cu care am discutat anticipează câteva posibile evoluții.

Unii din Occident, ​​și, fără îndoială, și din interiorul Rusiei, speră că democrația ar putea înflori într-o Rusie de după Putin, cu o guvernare exercitată de popor, și nu de o nouă grupare de oligarhi sau de un singur autocrat. Totuși, analiștii consideră că aceasta este calea cea mai puțin probabilă. Instituțiile democratice fundamentale au fost erodate sau distruse în timpul regimului Putin. „Rusia este atât de obișnuită cu violența, încât a uitat de procedurile democratice standard”, afirmă Alexandra Prokopenko, jurnalistă și analistă rusă aflată în exil.

O altă posibilitate este continuarea autocrației. O altă figură politică l-ar putea înlocui pe Putin, perpetuând cultura represiunii instaurată de acesta. Prokopenko consideră, totuși, că nu ar fi vorba despre o nouă dictatură bazată pe un „om forte” – cel puțin nu imediat. Astfel de procese necesită timp, explică ea: la început, succesorul lui Putin ar fi mai slab decât acesta și ar dispune de mai puține resurse.

Există, de asemenea, o a treia variantă: magnații își reafirmă puterea, iar Rusia revine la un sistem de tip oligarhic, similar cu cel din anii '90. Dmitri Nekrasov, fost consilier la Kremlin și politician din opoziție, aflat acum în exil, susține că, în acest scenariu, țara ar fi guvernată de câteva clanuri elitiste puternice, aliate cu diverse interese din mediul de afaceri.

Această ultimă variantă este, desigur, cea dorită de mulți dintre magnați. „Ar dori să revină la vremurile în care erau ascultați, în care nu erau deposedați de active și în care înțelegeau regulile jocului”, spune Prokopenko, care a petrecut mult timp discutând cu cei mai bogați oameni din Rusia. Deși puterea lor a fost serios restrânsă începând cu anii '90, merită totuși să-i ascultăm pe magnați: având în vedere averea lor imensă, este probabil ca, mai devreme sau mai târziu, aceștia să încerce să-și reafirme influența politică.

Unii încearcă deja „să se împrietenească cu persoanele potrivite din rândul oficialilor din domeniul securității sau al miniștrilor”, afirmă Nekrasov, politicianul aflat în exil. El adaugă însă că orice demers suplimentar este „prea periculos pentru a fi întreprins”.

Modul în care vor acționa magnații în anii următori va depinde, în parte, de situația lor financiară. Cei care dispun de rezerve mari de numerar vor avea mai multă încredere să „joace jocuri politice” și să-și consolideze poziția, pregătindu-se pentru o Rusie de după epoca Putin. În schimb, cei a căror avere depinde de contracte cu statul sau de bunăvoința guvernului se vor teme prea tare – de teama de a nu pierde totul, explică ea.

Cum vorbesc magnaţii despre Putin

Prokopenko remarcă faptul că a avut deja loc o schimbare în modul în care oamenii de afaceri vorbesc despre Putin. În trecut, îi spuneau „Nachalnik” (ceea ce se traduce prin „șef”), „Perviy” („primul”) sau foloseau inițialele sale, „VV” – apelative care trădau un anumit grad de respect. Acum, însă, îi spun „Ded”, termen care, în opinia lui Prokopenko, poartă cu sine „un strop de dispreț”. „Ded” înseamnă „moșule” sau „bunicuț” – o denumire lipsită de respectul de altădată.

Unii ruși bogați tânjesc după o „revenire a politicii în viața oamenilor”, spune ea, o revenire care ar presupune mai puțină represiune, o mai mare libertate de exprimare și o competiție mai sănătoasă între partide și politicieni.

Totuși, în prezent, ea susține că aceștia se tem prea tare pentru a face ca acest lucru să devină realitate, din cauza atmosferei sufocante din Rusia. Prokopenko a intervievat un magnat care, pe tot parcursul discuției, a stat așezat fizic pe telefonul său, crezând că astfel va îngreuna interceptările digitale efectuate de poliția secretă. „Mi s-a părut o formă de frică de tip absolut stalinist. Este ceva complet irațional”, spune ea.

Un interviu exploziv

Un indiciu interesant despre ceea ce ar putea dori magnații de la un viitor după Putin a venit din partea lui Andrei Melnicenko, cunoscut drept „regele îngrășămintelor” la nivel mondial și, în prezent, al optulea cel mai bogat om din Rusia.

La începutul acestui an, el i-a surprins pe observatori acordând un interviu publicației *The Economist* – un gest rar pentru un rus bogat, mai ales când este vorba despre o publicație dintr-o țară pe care Kremlinul o consideră „neprietenoasă”. De asemenea, publicația a găzduit un eseu scris de el.

În anumite părți ale interviului, Melnicenko a reluat tezele Kremlinului. El a afirmat că Ucraina este un câmp de luptă între Rusia și Occident, susținând că Occidentul a ignorat preocupările Rusiei legate de securitate și îi amenință suveranitatea.

Însă lucrurile au devenit mai interesante ulterior. Melnicenko nu a cerut plecarea lui Putin, dar – și acesta este un „dar” semnificativ, a pledat pentru o schimbare care să pună capăt conducerii unipersonale în Rusia. El a subliniat că Rusia trebuie să se integreze mai mult în contextul global.

Prokopenko consideră că magnatul a încercat să genereze o dezbatere publică. A fost, în opinia ei, „un apel adresat oamenilor bogați, asemenea lui, de a începe să vorbească”.

Jurnalistul care i-a luat interviul, Arkadi Ostrovski, îmi povestește că au purtat „discuții tensionate și aprinse” în „hoteluri și cafenele, bând mai ales cafea – multă cafea – și fumând, uneori”. El afirmă că magnatul părea să „reflecteze sincer” asupra răspunsurilor sale, evitând să recurgă la retorica politică manipulatoare.

În Rusia, nimic nu este simplu, iar majoritatea observatorilor cred că interviul a avut loc, probabil, cu o formă de aprobare, tacită sau explicită, din partea Kremlinului. Nu știm de ce autoritățile ar fi fost dispuse să autorizeze un asemenea apel neobișnuit la schimbare. Este posibil să fi dorit să demonstreze că, în țară, mai există totuși un anumit grad de pluralism.

Niciun alt magnat nu a ieșit public pentru a-l susține. Cu toate acestea, jurnalistul are convingerea că Melnicenko nu a vorbit doar în nume propriu, ci și în numele altor oameni de afaceri.

Rusia, o „republică oligarhică” după Putin?

Unii dintre ei speră că, după plecarea lui Putin, țara ar putea deveni o „republică oligarhică”, așa cum o numește jurnalistul Ostrovski, asemănătoare cu situația din anii '90, când elitele de afaceri dețineau controlul.

Bazându-se pe anii săi de activitate ca jurnalist în Rusia, Ostrovski afirmă că mulți dintre cei extrem de bogați din această țară resimt în prezent „un sentiment de fundătură totală, în care acest război a împins Rusia... o absență a viitorului”.

Însă, chiar dacă acești magnați se gândesc la viitor, șansele ca ei să ia vreo măsură în viitorul apropiat par a fi minime.

Browder, un critic al lui Putin, susține că, deși mulți dintre ei sunt nemulțumiți, este puțin probabil să comploteze împotriva lui Putin cât timp acesta este în viață. „Ei înțeleg că, dacă ar face ceva pentru a-l sfida pe Putin, acesta i-ar ucide. Iar Putin este un omuleț foarte paranoic.”

Mike Calvey, un finanțist american care a fost un investitor important în Rusia, este de aceeași părere. „Ce pot face ei, în afară de a ajunge direct la închisoare și a-și pierde activele? E ușor pentru cei care stau în Londra să spună: «De ce nu vă ridicați pur și simplu și nu mergeți direct la închisoare?» Asta s-ar întâmpla, în realitate.”

În trecut, cei mai bogați oameni din Rusia aveau capacitatea de a exercita influență la cele mai înalte niveluri ale puterii. Odată cu plecarea lui Putin, este cert că vor încerca să-și recupereze influența de altădată. Întrebarea este: le vor permite acest lucru rămășițele actualului regim?

×
Fanatik
Antena Sport
Observator News
Longevity Magazine
TOP articole
x close