Orașul care sărbătorește tarifele lui Trump. „Nu ne venea să credem. Părea prea frumos ca să fie adevărat”

După ani de cădere economică și bărci trase la mal, pescarii din sudul SUA speră din nou la afaceri mai bune odată cu noile tarife anunțate de Donald Trump, o măsură despre care ei cred că ar putea revigora industria creveților, aflată acum la pământ, scrie The Wall Street Journal, care a realizat un reportaj în Bayou La Batre. „Când am văzut anunțul, mi-a fost greu să cred la început,” a spus Jeremy Zirlott, un pescar de creveți din oraș. „Părea prea frumos pentru a fi adevărat.”

Noile tarife anunțate săptămâna trecută de Donald Trump includ țările care exportă cea mai mare parte din creveții consumați de americani. Noile tarife se ridică la aproximativ 26% pentru India, 10% pentru Ecuador, 32% pentru Indonezia și 46% pentru Vietnam.

În Bayou La Batre și în alte mici orașe pescărești din sudul SUA, economia s-a prăbușit în ultimii ani, sub presiunea unei avalanșe de creveți de crescătorie, ieftini, importați. Pescarii nu și-au mai putut vinde marfa nici măcar pentru a acoperi costurile cu combustibilul, forța de muncă și materialele, fiind nevoiți să își ancoreze bărcile. Furnizorii de echipamente, procesatorii de fructe de mare, tehnicienii marini și alte afaceri conexe au fost și ei grav afectați.

Potrivit Southern Shrimp Alliance, care se bazează pe o analiză a datelor Comisiei pentru Comerț Internațional a SUA, peste 90% din cantitatea de creveți consumată anual în SUA provine din import. Deși industria pescuitului de creveți a reprezentat mereu doar o mică parte din economia americană, pentru zone precum Bayou La Batre, Alabama, aceasta este esențială pentru întreaga comunitate. În acest oraș de coastă, atunci când industria creveților suferă, întreaga localitate suferă.

„Am putea reveni la cum eram odinioară”

Primarul Henry D. Barnes a declarat că veniturile din impozitul pe venit și din taxe de vânzare au scăzut cu aproximativ 40% între 2021 și 2024. „Oamenii îmi cereau soluții, dar nu le aveam,” a spus Barnes, în vârstă de 62 de ani. „Orașul nu poate impune tarife pentru fructele de mare din import.”

După realegerea lui Trump, Barnes i-a trimis o scrisoare în care îi cerea tarife pentru creveții importați. „Apostolii își cârpeau plasele când Iisus s-a apropiat de ei,” a scris el. Pentru el, anunțul recent privind noile tarife aplicate unora dintre cei mai mari exportatori de creveți a fost răspunsul la rugăciunile sale. „Am putea reveni la cum eram odinioară,” a spus Barnes.

Până în 2021, în fiecare primăvară, drumul Shell Belt Road, care urmărește linia golfului din Bayou La Batre, era plin de viață în timpul pregătirilor pentru sezonul de pescuit: camioane încărcate cu plase, cabluri și materiale de ambalare, bărci de toate dimensiunile se mișcau între docuri, iar predicțiile despre sezonul care urma se auzeau peste tot.

„Abia puteai să treci strada din cauza traficului,” a povestit Barnes, care deține un mic atelier de plase de pescuit, aflat în dificultate. „Acum, ai putea să te târăști pe drum, căci nu mai e nicio mișcare.”

Optimism pentru cei 2.204 locuitori

Un optimism prudent s-a răspândit în weekendul trecut în acest mic orășel de 2.204 locuitori, cunoscut și din filmul Forrest Gump — în care Bubba, prietenul lui Forrest și coleg soldat în Vietnam, visează să deschidă o afacere cu creveți în Bayou La Batre.

De la coada de la restaurantul Bayou Seafood Company până la agitația crescută de pe Shell Belt Road, localnicii au spus că este pentru prima dată în ani de zile când simt speranță.

Zirlott, 52 de ani, provine dintr-o familie de pesacri, iar anul trecut a fost la un pas să renunțe pentru că nu mai avea profit. În copilărie, își amintește cum părinții veneau la școală în mai și rugau profesorii să avanseze examenele finale pentru ca elevii să poată merge în larg și să ajute cu muncile de pe bărci. Zirlott a mers în prima sa expediție de pescuit de creveți când avea 6 ani și a continuat în această meserie, petrecând chiar și 280 de zile pe an pe mare. „Îi compătimesc pe cei care trec prin viață fără să simtă emoția pescuitului,” a spus el.

Unii dintre concurenții lui Zirlott au fost nevoiți să închidă afacerile în urmă cu aproape 20 de ani, când creveții importați au început să afecteze serios piața. El a cumpărat câteva docuri și a investit în echipamente de ambalare direct pe bărci, pentru a vinde fără intermediari. A promovat creveții săi ca fiind de o calitate superioară, cu gust mai bun decât cei importați. „A mers bine mulți ani, și am crescut,” a spus el. 

„Am ajuns să am mai mult produs în congelator decât oricând”

Totul s-a schimbat în 2021, când prețurile importurilor au scăzut dramatic. În 2023, pescarii americani de creveți au înregistrat, în medie, o pierdere netă de 3,7%, potrivit Comisiei pentru Comerț Internațional a SUA (comparativ cu un profit de 5,1% în 2021).

„Am ajuns să am mai mult produs în congelator decât oricând,” a spus Zirlott. La sfârșitul anului 2023, avea creveți congelați, în patru camere frigorifice pline până la tavan. Nu și-a mai permis reparațiile necesare pentru cele trei bărci, iar multe dintre cele aproximativ 200 de ambarcațiuni comerciale din oraș au rămas ancorate.

Prețul a scăzut la jumătate în august 2021, în timp ce costurile pentru motorină și alte materiale au crescut.

În Chauvin, Louisiana, compania Faith Family Shrimp Co. a decis să vândă toate cele cinci bărci din oțel și să se axeze pe procesare. „Bărcile veneau pline de creveți și nu reușeam nici măcar să plătim echipajul,” a spus Angela Portier, care deține afacerea alături de soțul său. „Pescarii munceau din greu. Era muncă făcută cu sânge, sudoare și lacrimi.”

Anunțul privind tarifele a fost pentru prima dată când Portier a simțit că afacerea lor ar putea supraviețui. „Poate ne va aduce o șansă egală,” a spus ea, la 46 de ani.

Totuși, chiar și cu noile tarife, pescarii americani se confruntă cu provocări

Aceștia depind de importuri pentru multe dintre echipamente. Zirlott cumpără parte din plasele de pescuit din India — cost care ajunge la aproximativ 22.000 de dolari anual pentru fiecare barcă — și cabluri din Coreea, întrucât mulți furnizori locali au închis. El se așteaptă ca aceste prețuri să crească, „dar ne vom descurca dacă vor crește și prețurile la creveți.”

Profesorul James Anderson, specialist în economie alimentară la Universitatea din Florida, avertizează însă că prețurile mai mari la creveți s-ar putea să nu ajute pe termen lung. „Cererea va scădea, pentru că oamenii vor fi mai reticenți să mănânce în oraș sau să cumpere produse premium precum creveții pentru acasă,” a spus el.

Deborah Long, purtătoare de cuvânt a Southern Shrimp Alliance, a explicat că, de la pandemie încoace, prețurile en-gros pentru pescari au atins minime istorice, în timp ce prețurile la raft pentru consumatori au rămas la niveluri ridicate. „Există o mare discrepanță pe piață,” a spus ea. „Cred că pescarii speră ca această diferență să fie corectată.”

Sâmbătă, căpitanul Michael Robbins încărca frânghii, detergent, produse de curățat puntea și alimente pe una dintre cele trei bărci ale lui Zirlott, pregătindu-se pentru o expediție de 35 de zile în Golful Mexic. Anul trecut, Robbins, 49 de ani, a câștigat în jur de 8.000 de dolari pentru toate cele trei curse pe care le-a făcut. Cu un an înainte, câștiga aceeași sumă sau mai mult pentru fiecare dintre cele 10 curse.

Temându-se că își va pierde casa și mașina, a căutat diverse slujbe și a încercat să se angajeze în domeniul reparațiilor auto, dar chiar și acele afaceri întâmpinau dificultăți. „Am atins fundul prăpastiei,” a spus Robbins. „Așa că sunt pregătit să urc din nou.”