Miniştrii finanţelor din zona euro se întâlnesc astăzi pentru a lua deciziile necesare salvării Greciei de la faliment. Guvernul grec este convins de reuşită, după ce a trecut prin Parlament noi măsuri, şi mai severe, de austeritate. Măsurile au provocat, însă, noi proteste de stradă.Mii de manifestanţi s-au adunat în faţa Parlamentului din Atena, la chemarea sindicatelor, pentru a denunţa măsurile de austeritate.
"Politica lor ne împinge spre catastrofă. Ei trebuie să înţeleagă că, în viaţa reală, această politică este catastrofală, atât pentru societate cât şi pentru economie", spun protestatarii.
Grecia ar urma să primească un ajutor de 130 miliarde de euro şi să-şi reducă datoria faţă de băncile private cu alte 100 de miliarde de euro. Guvernul s-a angajat, în schimb, la noi reduceri ale salariului minim şi ale pensiilor, deja micşorate în ultimii ani, şi la concedieri în sectorul public.
Mitingul sindicatelor a fost urmat de o altă manifestaţie, organizată de stânga radicală, la finalul căreia au izbucnit şi violenţele.
Grupuri de tineri au aruncat pietre şi sticle în direcţia poliţiştilor, iar aceştia au ripostat cu grenade lacrimogene. Au urmat deja obişnuitele acte de vandalism pe străzile Atenei, încheiate cu arestări.
Cu toată opoziţia uneori violentă faţă de austeritatea impusă de la Bruxelles, un nou sondaj arată că 76 la sută din greci susţin "perspectiva europeană" a ţării. Mai mult, două treimi dintre ei speră în reuşita programului de echilibrare a bugetului şi doar mai puţin de 20 la sută ar dori să renunţe la euro.
