Aliații NATO iau în calcul cea mai mare restructurare a planificării sale militare din ultimele două decenii: Alianța Nord-Atlantică intenționează să acorde, de acum înainte, prioritate combaterii Rusiei, în locul trimiterii de trupe în misiuni externe, cum au fost cele din Irak și Afganistan, informează Politico.
Cele 32 de țări membre NATO au început să negocieze următoarele obiective de capacitate ale alianței, care stabilesc forțele și armele pe care aliații le-ar furniza într-un prezumtiv conflict de mare intensitate și cine va suporta costurile creării de noi forțe și dotarea cu noi sisteme de armament.
Conform unui proiect de document de planificare, aliații NATO nu vor mai trebui să aloce suficiente forțe pentru combaterea unui conflict în Europa, concomitent cu desfășurarea de trupe în misiuni de gestionare a crizelor externe, au precizat patru diplomați NATO pentru Politico.
Astfel, draftul documentului reflectă „o înțelegere foarte clară că, indiferent de situație, pentru NATO, o criză majoră în Europa va depăși orice alte crize sau evenimente externe,” a spus Camille Grand, fost secretar general adjunct NATO pentru investiții în apărare.
Acest lucru se leagă de presiunea SUA pentru ca alianța să își reorienteze misiunea principală spre apărarea Europei, un proiect pe care Washingtonul îl numește NATO 3.0.
Negocierile, la nivelul Alianței Nord-Atlanteice, se desfășoară pe marginea unui document, cunoscut sub numele de „Ghid Politic”, parte a unui proces de patru ani, care se va încheia cu aprobarea de către aliați a noilor cerințe de capacitate militară, până în 2029. Se așteaptă ca aliații să finalizeze un acord până în februarie 2027.
Miza principală o reprezintă echipamentele militare pe care le vor avea aliații la dispoziție și capacitatea de descurajare a acestora, față de de Moscova, în contextul în care oficialii europeni au avertizat în mod repetat despre o posibilă incursiune rusă pe teritoriul NATO până în 2029.
Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a Alianței: „NATO a închis un cerc complet”
Aliații se confruntă cu o alegere dificilă: dacă să renunțe la vechea doctrină de a furniza suficiente forțe atât pentru un conflict major european, cât și pentru mai multe operațiuni de gestionare a crizelor în afara teritoriului NATO. Noul proiect ar înlocui acum acel „și” cu un „sau”, cerând forțe pentru unul dintre scenarii, sau pentru celălalt, în loc de amândouă.
Până acum, textul proiectului a optat pentru „sau”, au spus diplomați NATO, menționând că discuțiile sunt încă în faze foarte incipiente.
„O să fie greu”, a spus un al cincilea diplomat NATO de rang înalt, pentru Politico
Schimbarea nu ar afecta automat operațiunile curente din străinătate, precum misiunile NATO din Kosovo sau Irak. Dar dezbaterea are implicații majore pentru alianță, deoarece cerința pentru ambele scenarii datează de cel puțin 20 de ani.
„NATO a închis un cerc complet”, a spus Oana Lungescu, cercetătoare la Institutul pentru Studii Strategice de la Londra (RUSI) și fost purtător de cuvânt al NATO. „Este firesc ca efortul principal al NATO, ca alianță defensivă, să fie de a descuraja o Rusie agresivă și de a menține Europa în siguranță, mai ales în timp ce SUA își reduc angajamentul”.
Istoric, țările din sudul Europei au favorizat parteneriatele alianței și gestionarea crizelor, au spus doi diplomați NATO, în timp ce SUA, țările nordice și statele de pe Flancul Estic sunt mai în favoarea prioritizării apărării împotriva Rusiei.
Din 2010, NATO și-a definit oficial cele trei sarcini de bază: apărarea colectivă, parteneriatele cu țări terțe și securitatea cooperativă și gestionarea crizelor.
Susținătorii menținerii acestei duble ambiții o văd ca un semnal că NATO nu neglijează celelalte misiuni de bază, au spus cei doi diplomați. Cei care sunt în favoarea regândirii cerințelor suplimentare invocă bugete limitate pentru apărare, necesitatea de a se concentra pe descurajarea Rusiei și a prioritiza resursele, în condițiile în care SUA iau în calcul retragerea trupelor din Europa, arată Politico.
