Incidentul a fost semnalat miercuri de eurodeputatul Nicu Ștefănuță.
"Imagini incredibile în Parlamentul European. Protestatari kurzi amenință să se arunce de la balcon dacă cererile lor politice nu sunt sprijinite", a scris Ștefănuță pe Facebook.
(Grafic, atenție celor sensibili) Imagini incredibile în Parlamentul European. Protestatari kurzi amenință să se arunce de la balcon dacă cererile lor politice nu sunt sprijinite.
Publicată de Nicu Ștefănuță pe Miercuri, 15 februarie 2023
"Era o dezbatere în sala de plen a Parlamentului European de la Strasbourg. Vorbeam despre Green Deal. Un grup de vizitatori care era la balcon a început să scandeze. Au început să arunce cu foi A4.
Citește și: Turcia, mesaj pentru Suedia și Finlanda: "Adio, NATO"
Vicepreședinta Parlamentului a oprit dezbaterea. Toți europarlamentarii suntem în fața sălii de plen.Nu avem informații oficiale. Am văzut că s-au agățat câțiva protestatari de balcon, adică amenințau că sar, ceea ce a fost o imagine urâtă", a declarat eurodeputatul Vlad Botoș.
El a mai arătat că în urma incidentului "s-a creat un vacarm".
Potrivit ultimelor informații, plenul Parlamentul European a fost evacuat din motive de securitate.
"Se întâmplă chiar acum în Parlamentul European. Protestatarii kurzi au întrerupt ședința de plen, membrii Parlamentului sunt evacuați. Să sperăm că toată lumea este în siguranță", a scris pe Twitter eurodeputata ungară Katalin Cseh.
Ce vor kurzii care au întrerupt ședința de la Strasbourg
Protestatarii care au întrerupt ședința de la Strasbourg au cerut "libertate" pentru Abdullah Ocalan, fondatorul Partidului Muncitorilor din Kurdistan, PKK.
Ocalan este încarcerat de peste 20 de ani în Turcia sub acuzația de terorism. În prezent în vârstă de 73 de ani, el a fost inițial condamnat la moarte în 1999 dar sentința i-a fost comutată la închisoare pe viață în anul 2002.
Pe 8 februarie, un protest similar vizând eliberarea politicianului kurd a avut loc în piața din fața Parlamentului European.
Fondat în 1974, PKK este considerat organizație teroristă de multe state membre ale Uniunii Europene, din cauza practicilor sale violente de protest pentru promovarea cauzei kurde, practici care includ atentate, acțiuni de gherilă și răpiri.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan are o politică de toleranță zero față de chestiunea kurdă iar în prezent Turcia pune obstacole în calea candidaturii Suediei la NATO, în contextul în care autoritățile de la Stockholm se arată mai degrabă favorabile unei posibile autodeterminări a kurzilor.
