Strategia Uniunii Europene de a-și asigura propria aprovizionare cu microcipuri este "profund deconectată de realitate", conform unui raport critic al Curții de Conturi Europene (ECA). Curtea a constatat că este "foarte puțin probabil" ca blocul să își atingă obiectivul pentru 2030 de a furniza 20% din microcipurile globale, în contextul în care cererea mondială de semiconductori continuă să crească pentru a răspunde nevoilor din domeniile apărării, tehnologiei verzi și inteligenței artificiale, scrie The Guardian.
Deși Donald Trump amenință cu tarife cipurile importate în SUA, există și riscul unui "colaps al lanțurilor de aprovizionare", ceea ce ar face Uniunea Europeană mai vulnerabilă, chiar dacă multinaționale tehnologice precum Intel și Samsung au unități în Europa.
"Uniunea Europeană are nevoie urgentă de o reevaluare a strategiei sale pentru sectorul microcipurilor", a declarat Annemie Turtelboom, responsabilă de auditul CCE.
Un document al Comisiei Europene din 2022 a stabilit obiectivul de a ajunge la o cotă de 20% pe piața globală de cipuri, procent reflectând numărul de utilizatori finali din Europa. Cu toate acestea, raportul CCE afirmă că acest obiectiv este "esențial aspirațional", iar investițiile sunt împiedicate de "fragmentarea financiară" a blocului, care include diverse scheme și regimuri fiscale.
"Facem promisiuni care sunt profund deconectate de realitate. Concurăm într-o cursă globală, dar dintr-o poziție defavorabilă și nu este clar dacă avem resursele sau competențele necesare pentru a sprijini industria, iar finanțarea disponibilă este fragmentată", a spus Turtelboom reporterilor la lansarea raportului.
Lipsa de microcipuri ar putea cauza probleme majore în industrie. Raportul menționează că, după pandemia de COVID-19, deficitul de cipuri a redus producția auto în Germania la niveluri din 1975.
"Sunt prezenți în orice și devin tot mai importanți cu fiecare an. Într-o mașină modernă, sunt aproximativ 1.500 de microcipuri. Până în 2030, acest număr va ajunge la 3.000", a spus Turtelboom.
În 2022, Bruxelles-ul a introdus actul "Chips Act" pentru a reduce dependența Uniunii de importurile externe de componente critice. Regulamentele aferente au intrat în vigoare în 2023.
"Este îngrijorător. Știm că alte continente, precum China, SUA, Taiwan și Coreea de Sud, nu stau pe loc", a adăugat Turtelboom.
Se preconizează că, până în 2030, China va depăși Taiwanul și va deveni cel mai mare producător de cipuri din lume, cu 22% din piața globală, în timp ce Uniunea Europeană va produce doar 8% pe propriul teritoriu, necesitând dublarea capacității de producție pentru a atinge obiectivul de 20%.
ECA a recunoscut că "Chips Act" a oferit un "nou impuls" pentru producția de cipuri și că finanțarea acordată de Comisia Europeană este aliniată la strategia UE. Totuși, aceasta a fost adoptată "în regim de urgență" și Comisia nu are mandat pentru a coordona investițiile naționale și fluxurile de finanțare. De asemenea, este necesar ca reducerile fiscale să fie monitorizate atent pentru a crește investițiile.
Ambiția inițială a "Chips Act" era de a mobiliza 86 de miliarde de euro până în 2030, însă sumele cheltuite de companii mari precum Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC), Samsung și Intel au depășit aceste așteptări. Între 2020 și 2023, aceste companii au planificat investiții de 425 de miliarde de dolari, numai TSMC având planuri semnificative de a investi în Europa.
Intel, care deja are unități de producție în Irlanda, a planificat o investiție de 30 de miliarde de euro într-o mega-fabrică în Magdeburg, Germania, cu sprijinul a aproape 10 miliarde de euro din partea guvernului german, însă a amânat construcția în septembrie 2023.
Această amânare a fost un șoc pentru Uniunea Europeană, subliniind riscurile concentrării sectorului într-un număr mic de jucători.
"Există o cantitate limitată de jucători care primesc multă finanțare, ceea ce înseamnă că, dacă un proiect eșuează, impactul asupra obiectivelor de 20% este semnificativ", a spus Turtelboom.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că "Chips Act" a catalizat investiții de 80 de miliarde de euro și a "pus bazele consolidării poziției Europei pe piața globală de semiconductoare, după două decenii de declin, readucând Europa pe drumul creșterii".
Ştiri video recomandate
