Update: Candidatul conservator la preşedinţia Franţei, fostul premier Francois Fillon, a afirmat joi seara că renunţarea de către preşedintele socialist, Francois Hollande, la o nouă candidatură la alegerile de anul viitor arată că acesta îşi admite "cu luciditate" eşecul, transmite EFE.
"Preşedintele admite, cu luciditate, că eşecul său evident îl împiedică să meargă mai departe", a arătat Fillon, pe Twitter.
Ulterior, el a emis un comunicat în care consideră că mandatul lui Hollande se termină "în confuzie politică şi decadenţă a puterii".
"Mai mult ca niciodată, schimbarea politică şi redresarea Franţei trebuie să fie construite pe baze solide: aceea a adevărului, fără de care nu se poate obţine încrederea francezilor, şi aceea a acţiunii curajoase, unica în măsură să producă rezultate", a subliniat Fillon, care se profilează în sondaje ca favorit la câştigarea alegerilor prezidenţiale din aprilie-mai anul viitor.
Ştire iniţială: Decizie radicală luată de François Hollande. Actualul preşedinte al Franţei a renunţat să mai candideze la alegerile prezidenţiale, scrie Liberation.
Anunţul a fost făcut chiar de şeful statului: „Am decis să nu mai fiu candidat la alegerile prezidenţiale”, a susţinut Hollande, explicând că este conştient de riscurile pe care le-ar aduce candidatura sa.
„Am decis să nu candidez pentru reînnoirea mandatului meu. Mi-am făcut un bilanţ şi îmi asum întreaga responsabilitate. În lunile care urmează, singura mea datorie va fi să conduc ţara, misiune pe care mi-aţi încredinţat-o în 2012”, a declarat Hollande, primul preşedinte din istoria celei de-a cincea Republici Franceze care nu încearcă să obţină un al doilea mandat de şef al statului.
Iată cum au arată datele istorice. Votat de peste 80 000 de mari electori în 1958, Charles de Gaulle a fost reales prin vot universal în 1965. A demisionat înainte să-şi termine mandatul, în 1969. Atunci a fost ales Georges Pompidou, care nu şi-a terminat nici el mandatul: a murit în 1974.
Succesorul lui a fost Valéry Giscard d’Estaing, care şi-a sfârşit primul mandat de şapte ani, apoi a candidat pentru un al doilea, dar a fost învins, în 1981, de François Mitterrand. Acesta a fost reales în 1988, dar a refuzat să lupte pentru un al treilea mandat în 1995, deşi pe atunci Constituţia îi permitea acest lucru – abia în 2008 a fost introdusă restricţia privind două mandate consecutive.
A urmat Jacques Chirac, care a avut două mandate – unul de şapte, altul de cinci ani. În 2007, preşedinte a devenit Sarkozy, care a candidat şi pentru un al doilea mandat, fiind învins de actualul preşedinte, Francois Hollande.
