Companiile elvețiene din industria de apărare spun că eforturile țării de a-și dezvolta acest sector sunt frânate de o lege veche de un deceniu, gândită inițial pentru a ține departe mercenarii de tip Blackwater, scrie Financial Times.
Potrivit grupurilor din domeniul apărării și al tehnologiei, legea complică activități de rutină, precum instalarea și întreținerea echipamentelor militare sau instruirea soldaților străini. Ea se poate aplica și filialelor din străinătate ale grupurilor controlate din Elveția, dar și diviziilor elvețiene ale companiilor internaționale cu sediul în altă parte.
Legea federală privind serviciile private de securitate prestate în străinătate a fost adoptată în 2015, după ce mai multe companii militare private începuseră să se stabilească în Elveția. Printre ele se număra și Aegis Defence Services, un important contractor al guvernului american în Irak și Afganistan. Între timp, Aegis a plecat din țară din cauza legislației.
Directorii din industrie spun că problema cea mai mare este aplicarea legii dincolo de granițele Elveției. Mutarea angajaților sau a operațiunilor în străinătate nu scutește neapărat companiile de restricții. Unele grupuri elvețiene iau acum în calcul să-și mute sediul în afara țării.
Industria cere modificarea prevederilor cu aplicare extrateritorială sau chiar abrogarea completă a legii, din moment ce companiile care au determinat adoptarea ei au plecat deja.
„Intenția inițială (a legii) a fost bună”, spune Peter Huber, antreprenor în domeniul apărării și membru în consiliile de administrație ale mai multor companii. „Dar apoi a fost pervertită… Berna a interpretat acum această lege ca pe ceva complet diferit”.
Aria de aplicare a legii este neobișnuită chiar și la nivel internațional. Și alte țări reglementează contractorii militari privați, însă Elveția este printre puținele care extind aceste reguli și asupra companiilor care operează în străinătate, dar sunt controlate de pe teritoriul său.
Potrivit asociațiilor din industrie, problema a devenit tot mai presantă pe măsură ce războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu au crescut cererea pentru furnizori militari capabili să ofere nu doar echipamente, ci și întreținere, instruire și asistență.
Huber spune că a văzut o companie elvețiană pierzând în fața unui rival francez, din cauza acestor reguli, un contract de peste 5 milioane de franci elvețieni. O altă companie cu care a colaborat se gândea să-și mute sediul în Statele Unite.
Swissmem, asociația industriei de inginerie, spune că știe de cazuri în care legea a întârziat sau a blocat servicii în străinătate. Astfel, companiile au fost nevoite să apeleze la terți, cu costuri suplimentare.
Acutronic Group, cu sediul la Zürich, produce echipamente folosite la testarea sistemelor de navigație ale avioanelor și rachetelor. Compania spune că i-a fost greu să afle dacă tehnicienii săi au voie să călătorească în străinătate pentru a-și instala și întreține utilajele.
„Este un exemplu de legislație bine intenționată, în care există o discrepanță între scopul inițial și felul în care este aplicată”, a declarat directorul general Florian Aigrain.
Ministerul de Externe spune că parlamentul a redactat legea în mod deliberat astfel încât să acopere o gamă largă de servicii, inclusiv pe cele prestate de filialele din străinătate controlate din Elveția.
Companiile trebuie să notifice Berna înainte de a desfășura astfel de activități. În general, trebuie să aștepte ca autoritățile să decidă dacă sunt necesare verificări suplimentare. În unele cazuri, li se poate interzice chiar din această etapă să desfășoare activitatea respectivă.
Potrivit ministerului, majoritatea cazurilor sunt soluționate în câteva zile. Ministerul adaugă că modificările introduse în 2021, care au scutit unele activități de întreținere, reparații și instruire, au fost de folos.
Tot potrivit ministerului, modificările din 2021 au redus drastic numărul activităților pe care companiile erau obligate să le declare, de la 334 în 2020 la 33 în 2022. De la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, cifrele au crescut însă constant, ajungând la 60 anul trecut.
În 2025, companiile au mai cerut îndrumări pentru alte 68 de activități, ca să afle dacă trebuie sau nu declarate.
Swissmem recunoaște că modificările din 2021 au ajutat, dar spune că problemele majore persistă. Stefan Brupbacher, directorul Swissmem, afirmă că regulile „bântuie” producătorii din domeniile cu tehnologie avansată. „Legea… este un dezastru total”, adaugă el.
Legea a fost criticată și în parlament. Franziska Roth, senatoare social-democrată, spune: „Legea aceasta rămâne o problemă. O companie mi-a spus recent: «Plec din Elveția. Îmi fac bagajele și mă mut în Franța»”.
Disputa ridică o întrebare mai amplă despre viitorul tradiției elvețiene a „neutralității armate”, adică ideea că țara se ține departe de războaiele altora, dar păstrează o armată puternică pentru propria apărare. Controversa apare în timp ce firmele elvețiene de apărare se luptă și cu o serie de reguli stricte privind exportul de arme, despre care spun că alungă afacerile din țară. Alegătorii vor decide la sfârșitul acestei luni dacă vor fi relaxate restricțiile privind vânzarea de arme către țări aflate în război.
Georg Häsler, colonel în armata elvețiană și expert în apărare, spune că legea privind mercenarii își are rădăcinile în lunga istorie a Elveției de a trimite mercenari să lupte în armate străine.
Potrivit lui, restricțiile au devenit acum „o problemă pentru toate companiile de apărare, pentru că acestea trebuie să-și asigure asistența pentru produse în țări străine”. El dă ca exemple Pilatus și grupul german Rheinmetall.
În 2019, Berna a folosit legea privind mercenarii pentru a-i ordona producătorului de avioane Pilatus să înceteze service-ul pentru avioanele militare din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Pilatus a contestat cu succes interdicția, iar disputa s-a încheiat după relaxarea regulilor în 2021.
Rheinmetall spune că respectă toate legile aplicabile și colaborează îndeaproape cu autoritățile, dar a refuzat să comenteze impactul legislației asupra activității sale. Pilatus nu a răspuns solicitării de comentarii.
