Episcopul de Augsburg, acuzat că şi-a lovit foştii elevi dintr-un orfelinat catolic, şi-a prezentat demisia miercuri într-o scrisoare adresată papei.
În scrisoarea adresată lui Benedict al XVI-lea, episcopul Walter Mixa cere să fie demis din funcţia de episcop de Augsburg şi de episcop militar al armatei germane, arată Ap.
Episcopul subliniază că ?discuţiile publice insistente? privind persoana sa i-au afectat puternic pe preoţi şi pe credincioşi şi în consecinţă a luat această decizie ?pentru a evita alte prejudicii aduse Bisericii?.
Walter Mixa se află în centrul unei polemici în Germania după apariţia recentă în presă a mărturiilor unor foşti elevi ai orfelinatului catolic de la Schrobenhausen, care îl acuză pe prelat de comiterea unor violenţe fizice în anii '70 şi '80, pe când era preot în localitate. După ce a dezminţit ferm acest acuzaţii iniţial, episcopul a recunoscut că a lovit elevi în acea perioadă şi a cerut iertare pentru faptele sale. În plus, Mixa, care era şi responsabil de fundaţia care administra orfelinatul, este acuzat şi că a deturnat din banii instituţiei.
General Motors a rambursat împrumutul primit de la stat
Constructorul american General Motors, a cărui restructurare a avut loc anul trecut cu ajutorul statului american, a rambursat tot împrumutul primit de la Statele Unite şi Canada, a anunţat directorul executiv al grupului, Ed Whitacre.
Grupul a rambursat 5,8 miliarde de dolari Trezoreriei americane şi agenţiei canadiene pentru dezvoltarea exporturilor, explică Reuters.
"Rambursăm în totalitate, cu dobândă, cu cinci ani înainte de data prevăzută, împrumuturile care au fost făcute pentru a ajuta noul GM, după falimentul constructorului auto american, de anul trecut", a precizat directorul grupului.
De asemenea, GM a investit 1,5 miliarde de dolari în 20 de uzine ale grupului din Statele Unite şi Canada în ultimele nouă luni, ceea ce a însemnat crearea a 7.500 de locuri de muncă.
GM a primit împrumuturi în valoare de 6,7 miliarde de dolari de la guvernul american, 1,4 miliarde de dolari de la cel canadian şi 1,3 miliarde de dolari de la statul german. Grupul a rambursat 1,2 miliarde de dolari guvernelor american şi canadian, în decembrie, şi la fel în luna martie.
Pentagon, încrezător că poate intercepta rachete iraniene
Pentagonul este "foarte încrezător " că poate apăra SUA contra unei ameninţări cu rachete balistice iraniene, declra purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării.
Un raport al Departamentului pentru Congres concluziona că Iran ar putea dezvolta până în 2015 rachete capabile să lovească SUA. Acesta sublinia că deja Tehran are cea mai mare forţă de rachete balistice din Orientul Mijlociu, cu circa 1000 de rachete ce pot atinge ţinte la 1900 kilometri.
SUA are 25 rachete interceptoare cu rază lungă de acţiune în Alaska şi California, ca parte a unui sistem menit a apăra statul de un atac din Iran sau Coreea de Nord, explică FOX News.
Opt din 14 teste au avut succes, în timp ce diferenţa a întâmpinat probleme de software sau ale defecţiuni technice. Cu toate acestea, oficialii susţin că sistemul va funcţiona în eventualitatea unui atac.
Rusia va crea drone cu Israel
Corporaţia rusă de stat Rostehnologii va crea o societate mixtă cu Israel Airspace Industry pentru producţia de vehicule aeriene fără pilot.
Şeful corporaţiei ruse, Serghei Cemzov, sublinia că au fost aduse 15 drone în teste şi nu se exclude o producţie în comun cu Israel.
Viceministrul rus al Apărării, Vladimir Popovkin, declara anterior că Rusia a cheltuit deja 172 milioane de dolari pe dezvoltarea unor drone, care au înregistrat eşecuri la teste, transmite RIA Novosti.
Forţele aeriene subliniau că dronele ruseşti nu respectau cerinţele de viteză, altitudine sau alte specificaţii.
Potrivit unor estimări Rusia are nevoie de circa 100 drone şi 10 sisteme de ghidare.
Antena3.ro
