„Scuze, Emmanuel, pot să te sun eu înapoi în 15-20 de minute?”. În mijlocul unei discuții cu presa, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este întrerupt de un apel al președintelui francez. „Noua diplomație” a telefoanelor mobile își spune cuvântul în „revoluția geopolitică”, scrie, miercuri, AFP, citată de Agerpres.
De la întoarcerea la Casa Albă a lui Donald Trump, care a călcat pe accelerație pentru a pune capăt războiului din Ucraina, telefoanele sună mai des ca oricând de la Washington la Paris, via Londra, Kiev și chiar Moscova.
Emmanuel Macron vorbește „aproape în fiecare zi” cu președinții ucrainean și american, susține anturajul său. Aceeași frecvență a discuțiilor are loc și cu premierul britanic, Keir Starmer.
În diplomația franceză circulă deja anecdota că diplomații sunt nemulțumiți de la inventarea telefonului, pentru că apelurile directe între lideri îi pot face mai puțin importanți pe emisari. Or, telefonul mobil amplifică și mai mult această tendință.
Potrivit unui consilier al președintelui francez, ceea ce se conturează este chiar „o nouă diplomație, mai directă și mai spontană, formată din schimburi mai dese, mai rapide între lideri”.
Dacă un apel telefonic între șefi de stat sau de guvern era programat în prealabil de către asistenții lor și se desfășura în prezența lor, acum acest lucru poate fi mult mai puțin formal.
Emmanuel Macron, care a vorbit el însuși de importanța diplomatică a relațiilor personale, inclusiv cu liderii cei mai controversați, le spune interlocutorilor săi că Donald Trump îl poate contacta pe „linie directă” fără preaviz, forțându-l să părăsească o întâlnire pentru o scurtă discuție telefonică.
Acesta este un lucru esențial pentru a putea spera la o cât de mică influență asupra deciziilor președintelui american, consideră conducerea de la Paris. Miza este ca Europa și Ucraina să aibă un cuvânt de spus în discuțiile care altfel s-ar desfășura într-o conversație directă cu risc ridicat între Statele Unite și Rusia. Aceste schimburi nu sunt un lucru nou și au fost, probabil, frecvente în momente de apogeu al unor crize.
Depinde, însă, și de personalități: lui Donald Trump îi plac contactele fără intermediari, și a putut să comunice astfel încă din primul mandat (2017-2021), în timp ce predecesorul său, democratul Joe Biden, a preferat să treacă prin clasicul „proces birocratic”, a relatat un fost diplomat.
Mesaje criptate
„Dar tot s-a accelerat foarte mult. Există o schimbare de ritm care duce la o schimbare a naturii relațiilor”, a declarat pentru AFP fostul ambasador francez Michel Duclos, expert la Institut Montaigne. Potrivit acestuia, de partea franceză, „acest lucru are drept consecință concentrarea și mai mult a politicii externe la Elysee”.
La Kiev, Volodimir Zelenski a început încă de la declanșarea invaziei rusești, în februarie 2022, să utilizeze canalul apelurilor directe pe smartphone, mai întâi cu președintele polonez, Andrzej Duda, uneori pentru a debloca probleme logistice sau administrative de la granița pe unde era direcționat ajutorul militar occidental, își amintește un apropiat al președintelui ucrainean. Acest lucru a făcut posibile „simplificarea și accelerarea lucrurilor la maximum”.
Consilierii nu sunt întotdeauna prezenți, iar „dacă liderul nu îi pune rapid la curent, riscul este să nu mai fie pe aceeași lungime de undă”, avertizează, totuși, Michel Duclos.
La fel, comunicatele care prezintă conținutul acestor discuții bilaterale devin din ce în ce mai rare. Emmanuel Macron postează tot mai frecvent el însuși o scurtă concluzie pe rețelele sociale, așa cum făcea deja Donald Trump. Dar aceste apeluri directe pe telefonul mobil sunt limitate la doar câțiva lideri. Linia telefonică „oficială” rămâne în vigoare, în paralel. Astfel, deși președintele american i-a dat numărul său de mobil lui Volodimir Zelenski, acesta din urmă nu l-a folosit niciodată.
Cât despre Donald Trump, cele două convorbiri telefonice ale sale cu Vladimir Putin din februarie și martie, care l-au scos pe acesta din izolarea sa față de Occident, par să fi urmat un proces diplomatic tradițional. Miliardarul republican s-a lăudat, însă, că a vorbit „de mai multe ori” cu șeful de la Kremlin în cursul „altor convorbiri” despre care nu există nicio înregistrare oficială.
Totuși, dacă cei doi președinți discută între ei doar în doi, „este periculos”, avertizează Michel Duclos, care se teme de capacitatea lui Vladimir Putin de a-și „manipula” interlocutorul.
În opinia lui Ian Bremmer, președintele Eurasia Group, o societate de analiză specializată în riscuri politice, aceste contacte informale „sunt foarte pozitive dacă au loc între doi lideri care au încredere unul în celălalt, în cadrul unei relații stabile”. Ceea ce, în ochii lui, nu este cazul când vine vorba de Donald Trump.
Astfel de comunicări ridică și problema confidențialității. Potrivit unor surse diplomatice, liderii comunică frecvent prin mesagerie criptată. Dar, chiar prin intermediul unei astfel de platforme, Signal, un jurnalist american a avut acces, din greșeală, la discuții privind planuri militare secrete între oficiali de rang înalt ai administrației Trump, într-o breșă de securitate criticată dur.
Ştiri video recomandate
