Românii sunt o comunitate productivă, tânără și bine educată în Marea Britanie, chiar cea mai activă economic comunitate de migranți europeni din Anglia și Țara Galilor. Dar, conform unui recent sondaj YouGov, opinia publică britanică le rămâne împotrivă, iar britanicii spun că românii sunt minoritatea europeană pe care o doresc cel mai puțin să rămână acolo – este concluzia unui articol The Conversation scris de Alina Dolea și Ruxandra Trandafoiu, cercetătoare de origine română din Regat, ambele cu poziții importante la universități britanice.
Discrepanța dintre percepția britanicilor și dovezile despre contribuția românilor la societate a rămas încă foarte mare după Brexit. Asta deși există dovezi numeroase ale acestei contribuții, mai ales pentru că românii sunt a patra cea mai mare comunitate de persoane născute în străinătate din Regat.
Imaginea României rămâne persistent negativă, iar asta e o consecință mai ales a istoriei lungi narațiunilor negative despre Europa de Est și a diferențelor masive de dezvoltare dintre cele două jumătăți ale continentului european. România nu a putut niciodată să demoleze complet miturile din jurul său, iar istoria turbulentă a secolului XX nu a făcut decât să le consolideze pe multe dintre ele.
De altfel, Europa de Est a rămas în „imaginarul” vest-european drept un loc al înapoierii și pericolelor, contrastat cu lumea ideilor, democrației și luminismul din Europa de Vest. Nici dictatura lui Ceaușescu sau anii gri ai tranziției la democrației nu au ajutat prea mult imaginea României, iar asta se vede în atitudinea pe care o mare parte din Vest a avut-o și după aderarea la UE din 2007.
BBC Panorama întreba dacă ar trebui așteptat un „val de criminalitate” după ridicarea restricțiilor de muncă în 2014, se scrie în articolul citat. The Guardian relata că miniștrii britanici luau în calcul o campanie de tipul „Nu o să vă placă aici”, menită să îi descurajeze pe români și bulgari să vină în Regatul Unit.
Aceasta a inspirat o contra-campanie românească, intitulată „Poate nouă nu ne place Marea Britanie, dar vouă o să vă placă România. De ce nu veniți voi încoace?”, o încercare de a combate discriminarea prin umor, scriu autoarele.
Emisiunea Channel 4 The Romanians Are Coming a promis că va prezenta „adevărul din spatele titlurilor”, dar a fost criticată pentru că reproducea chiar stereotipurile pe care pretindea că le analizează. Mai recent, liderul Reform UK, Nigel Farage, a susținut că migranții mănâncă lebede, iar o investigație a publicației Telegraph a relatat despre fraude extinse comise de români în sistemul împrumuturilor pentru studenți.
Date economice
Potrivit recensământului ONS din 2021, românii sunt în prezent unul dintre cele mai active grupuri de migranți europeni din punct de vedere economic în Regatul Unit. Aproximativ o treime au studii universitare, iar aproape 80% sunt de vârstă activă. Cei mai mulți studenți români din Marea Britanie au, de asemenea, un loc de muncă, conform sursei citate.
Datele economice contrazic și mai puternic o serie de percepții răspândite. Cifrele HMRC indică o creștere substanțială a veniturilor lucrătorilor români din 2014 până în prezent, salariul median apropiindu-se acum de media națională din Regatul Unit. În general, migranții din UE contribuie prin taxe considerabil mai mult decât primesc sub formă de servicii publice și beneficii sociale.
Contribuția românilor depășește cu mult domeniul fiscal, însă, și contrazice stereotipul potrivit căruia aceștia ar reprezenta o povară pentru contribuabilul britanic. Un raport coordonat de cele două autoare constată că, în puțin peste un deceniu, comunitatea românească, estimată la aproximativ 1,3 milioane de persoane, a devenit discret o parte importantă a infrastructurii economice și sociale a Marii Britanii.
Aceste concluzii sugerează că percepția publică asupra comunității românești din Regatul Unit nu a ținut pasul cu dezvoltarea și contribuția acesteia.
În perioada cea mai dificilă a pandemiei de coronavirus, lucrătorii români au contribuit la menținerea în funcțiune a serviciilor esențiale și a lanțurilor de aprovizionare, în domenii precum agricultura, producția alimentară și transporturile.
Fiind o populație relativ tânără, românii contribuie și la susținerea unei societăți britanice aflate în proces de îmbătrânire, atât prin taxele plătite, cât și prin acoperirea unor deficite importante de personal calificat. Românii ocupă locul al cincilea între cetățenii UE și locul al nouălea între toate naționalitățile non-britanice din forța de muncă a NHS England.
În construcții, un sector esențial pentru planurile de creștere ale guvernului, dar confruntat cu o lipsă severă de personal calificat, românii reprezintă cel mai numeros grup de cetățeni străini din țară. La nivel național, aceștia formează 6% din forța de muncă din construcții, iar la Londra reprezintă 37% dintre lucrătorii din domeniu proveniți din UE.
Dincolo de meseriile tradiționale, antreprenorii români contribuie la dezvoltarea unor domenii precum robotica, AI, fintech, securitatea cibernetică, energia și startup-urile bazate pe cercetare.
Implicare politică
Românii sunt tot mai implicați și civic și politic. Peste 60 de persoane de origine română, provenind din partide și profesii diferite, au candidat la alegerile locale din 2026 din Anglia, iar zece dintre ele au fost alese.
Alisa Russell a devenit prima cetățeană română care a ocupat funcția de primar în Regatul Unit, după ce a fost numită primăriță a orașului Bicester, în Oxfordshire, pentru mandatul 2025-2026.
La nivel local, organizațiile românești din sectorul voluntar și comunitar desfășoară o activitate mai puțin vizibilă. Aceasta include programe și proiecte pentru îmbunătățirea educației, consiliere în materie de imigrație, distribuirea de alimente și sprijin pentru sănătatea mintală. Toate acestea acoperă goluri lăsate de serviciile publice și organizațiile principale.
Multe dintre aceste contribuții rămân, însă, absente din dezbaterile despre migrație, perpetuând efectele a zeci de ani de stereotipuri.
