Rusia își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare dacă se confruntă cu „acțiuni neprietenoase”, a declarat secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, într-un interviu acordat, joi, agenției de știri de stat TASS, potrivit Kyiv Independent.
Șoigu a spus că Moscova „monitorizează îndeaproape pregătirile militare” ale țărilor europene, în timp ce încearcă să crească cheltuielile și producția pentru apărare în contextul reducerii prezenței militare a SUA pe continent.
„În cazul în care statele străine comit acțiuni neprietenoase care amenință suveranitatea și integritatea teritorială a Federației Ruse, țara noastră consideră legitim să ia măsurile necesare pentru a suprima astfel de acțiuni și pentru a preveni repetarea lor. Descurajarea nucleară se desfășoară împotriva statelor și coalițiilor militare care consideră Rusia ca un potențial adversar, dețin arme de distrugere în masă sau au capacități de luptă semnificative”, a spus el.
Șoigu a mai spus că orice viitoare forțe europene de menținere a păcii desfășurate în Ucraina pentru a monitoriza o încetare a focului vor fi, de asemenea, văzute de Kremlin ca o provocare.
„Politicienii sensibili din Europa înțeleg că implementarea unui astfel de scenariu ar putea duce la o ciocnire directă între NATO și Rusia și, ulterior, la cel de-Al Treilea Război Mondial”, a mai adăugat el.
Cum a fost modificată doctrina nucleară a Rusiei
În noiembrie 2024, Rusia și-a actualizat politica oficială de descurajare nucleară. Potrivit modificărilor, Kremlinul își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare ca răspuns la agresiunea împotriva sa sau a celui mai apropiat aliat al său, Belarus, chiar dacă atacul implică arme non-nucleare.
Rusia a lansat în mod repetat amenințări nucleare împotriva Ucrainei și a Occidentului de la începutul invaziei la scară largă în februarie 2022. Amenințările nu s-au materializat, iar Rusia continuă să-și ducă războiul total fără a-și folosi arsenalul nuclear.
Declarația a venit în timp ce vicepreședintele american, JD Vance, a repetat avertismentele că SUA ar putea renunța la eforturile de pace dacă ambele părți refuză să accepte o „propunere foarte explicită”, care include recunoașterea teritoriilor ocupate temporar ca fiind rusești.
Ucraina a fost de acord să renunțe la armele sale nucleare după semnarea Memorandumului de la Budapesta din 1994, aderând la Tratatul de neproliferare nucleară.
În schimb, Kievul a primit garanții de securitate de la marile puteri, inclusiv SUA, Marea Britanie și Rusia. Aceste garanții nu au reușit să prevină agresiunea Moscovei în 2014 în Crimeea și Donbas și invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.
Ştiri video recomandate
